OZN-ul care a şocat România în 1984. Misteriosul obiect strălucitor apărut pe cer la Alexeni şi forma sa ciudată

Baza militară Alexeni din inima Bărăganului, aflată la cinci kilometri est de Urziceni, a devenit pe 23 august 1984 locul unei apariţii şocante, după ce un obiect necunoscut a fost identificat de radare pe cer. Povestea OZN-ului care a speriat România a fost relatată de gen. Emil Străinu şi consemnată de Asociaţia pentru Studiul Fenomenelor Aerospaţiale Neidentificate.

În urmă cu 35 de ani, de la Alexeni, pe 23 august, au plecat şi s-au întors aeronavele: MIG, IAR, AN etc. care participaseră la parada militară de la Bucureşti, cu ocazia Zilei Naţionale. La un moment dat, staţia radar de la Otopeni a întrebat staţia radar de la Alexeni dacă se mai afla vreo aeronavă în aer, deoarece ei vedeau ceva pe verticala aerodromului.

Un martor ocular al evenimentului a povestit Asociaţiei pentru Studiul Fenomenelor Aerospaţiale Neidentificate ce s-a întâmplat în seara de 23 august 1984 la Alexeni. Emil Străinu, azi general, care lucra atunci la comanda complexului de radiolocaţie, a descris ulterior într-o carte, în calitate de martor ocular, ce a trăit pe 23 august 1984. Iată mărturia sa, consemnată de Asfan România:

“Era Ziua Naţională şi se aniversau şi 40 de ani de la evenimentele prin care România s-a alăturat aliaţilor şi a întors armele împotriva Germaniei hitleriste. Aeronavele: MIG, IAR, AN etc. care participaseră la parada militară de la Bucureşti reveniseră şi aterizaseră la baza militară Alexeni şi unele fuseseră deja husate. La un moment dat, staţia radar de la Otopeni a întrebat totuşi staţia radar de la Alexeni dacă se mai află vreo aeronavă în aer, deoarece ei vedeau ceva pe verticală aerodromului. S-a procedat la încă o verificare, confirmându-se prezenţa la sol a tuturor aparatelor“, scrie Străinu.

Nu făcea zgomot, nu avea lumini

Generalul menţionează că la acel moment cerul era senin, temperatura era de 28 grade Celsius, astfel că obiectul necunoscut a fost reperat şi vizual. „Observat prin instrumente optice (lunete, teodolite) avea formă ovoidală, era lung de 2-3 metri şi lat de 1,5 metri, părând să fie făcut dintr-un material strălucitor, asemănător aluminiului. Nu făcea zgomot, nu avea lumini proprii şi nici jeturi de propulsie. Nu părea incomodat de vântul de 7-8 m/sec. Pe timpul evoluţiei sale, au fost semnalate perturbaţii puternice în comunicaţii”.  

Observat de mai multe radare

Aşa cum relatează Emil Străinu, de la Otopeni s-a transmis că obiectul apăruse subit, fusese văzut de 4-5 radare diferite, din locaţii diferite, lucrând cu frecvenţe diferite, şi acum „pendula undeva la verticală aerodromului, spre vest, la o altitudine de 4.000-4.500 metri”. Semnalul radar recepţionat era comparabil cu cel al unui avion mic sau al unui elicopter. Ulterior, obiectul a coborât la 2.200 metri. Deplasându-se spre vest, a intrat după un timp în unghiul radarului din Alexeni. La un moment dat, a fost pierdut şi regăsit, după 5 secunde, la altitudinea de 22.000 metri. După aceasta, aflat de acum la vreo 20 de kilometri de Alexeni, a urcat şi a coborât de vreo 7-8 ori între 2.000 şi 55.000 metri, cu viteze de la zero la 12.000 km/h, efectuând mişcări în zig-zag şi întoarceri în unghi ascuţit de care nicio aeronavă terestră n-ar fi fost capabilă, datorită suprasolicitărilor.

Balon cu aspect metalic

Potrivit lui Străinu, s-a luat legătură şi cu avioane civile care survolau zona, iar echipajele acestora au confirmat că văd ceva ce seamănă cu un balon cu aspect metalic, dar au refuzat să facă vreun raport oficial, motivând că nu vor să se compromită. „Deşi detaliile s-au raportat la Otopeni, de acolo a venit răspunsul că e mai bine ca lucrurile să fie uitate, întrucât, în Ziua Naţională, nimeni nu avea nevoie de ştiri bombă”.

Generalul mai povesteşte în cartea citată că obiectul a fost urmărit timp de 40 de minute, fiind pierdut la înălţimea de 100 de kilometri, când a dispărut în spaţiu cu o viteză de 1.000 km/h. „Nu putea fi în niciun caz un balon, lucru confirmat şi de operatorii radar, toţi cu experienţă de peste 10 ani în radiolocaţie, aleşi special pentru a asistă fără probleme paradă militară. Benzile magnetice care au înregistrat evenimentul au fost analizate atent, dar după 24 de ore au fost şterse. Din cauza momentului special şi a emoţiei generale, nimeni nu şi-a asumat responsabilitatea trimiterii unui raport «mai sus». Ulterior s-a căutat muşamalizarea celor întâmplate şi ridiculizarea martorilor“, mai arată sursa citată.

Ioan Bunea, reprezentant al ASFAN, asociaţia care a preluat mărturisirea generalului Străinu, spune că lucrurile s-au petrecut întocmai.

"Relatarea respectă în mod cert realitatea. Dânsul a trăit pe viu ceea ce ne-a povestit. Acest eveniment a fost, de altfel, şi tema unei dezbateri care a avut loc la Bucureşti, în urmă cu câţiva ani, cu piloţii de elicoptere. Dl. gen. Străinu se ocupa, la acea dată, de staţia radar, iar apariţia ciudată de pe cer din 1984 a putut fi observată şi cu ochiul liber. Deci, mărturisirea sa este completată şi de observaţia vizuală", a spus Bunea.

De asemenea, Ioan Bunea a mai precizat că nu este nevoie de aparatură performantă pentru a putea vedea ceva pe cer. "Pe orice radar se vede o ţintă neidentificată, pe lângă avioanele care se cunosc, aceasta se deplasează cu o traiectorie dezorganizată", a precizat Ioan Bunea.