Mărturiile unui bancher din Bărăganul interbelic: cine erau oamenii care făceau bani frumoşi din cultivarea legumelor şi la ce se reducea mâncarea ţăranilor
0În perioada interbelică, grădinile ocupau o mie de hectare în judeţul Ialomiţa. Ele erau cultivate, de obicei, cu ceapă, usturoi, cartofi, varză, dovlecei, castraveţi, ardei, pătlăgele vinete şi roşii, morcovi, pătrunjel, păstârnac, ridichi, gulii şi praz. Cu toate acestea, preţurile legumelor erau piperate.
Bancherul Ioan C. Mihăilescu face câteva observaţii în lucrarea sa “Monografia economică a judeţului Ialomiţa 1933 -1938” . După datele centralizate de Serviciul Agricol al judeţului Ialomiţa, între 1933 şi 1937, ceapa a fost cultivată pe o suprafaţă cuprinsă între 151 şi 274 hectare, cartofii între 201 şi 439 de hectare, varza între 191-218 hectare.
Suprafeţe întinse au fost ocupate de alte legume: între 250 şi 417 hectare cultivate. În total, cel mai bun an fost 1936 când 1.200 de hectare au fost pline cu zarzavat. Evident, că şi recoltele au fost pe măsura muncii depuse. Mihăilescu notează că producţia medie la hectar a fost la ceapă una excelentă în 1933: 9.954 kg. În acelaşi an, şi cartofii au făcut „o figură” bună, peste 10.300 kg la hectar. În 1938, varza a fost vedeta anului: 12.581 kg la hectar
Majoritatea producătorilor erau bulgari
Evoluţia preţului, de-a lungul celor 5 ani, a cunoscut, la fel ca zi, urcuşuri şi coborâşuri. De la 6 lei kg de ceapă în 1933, a scăzut la un leu în 1936, pentru ca anul următor să ajungă din nou la valoarea din 1937. Cartofii sau mâncarea săracului, au rămas aproape la acelaşi nivel: un leu kg în 1933, 2 lei în 1934, un leu în 1935, 2 lei în 1936 pentru ca anul următor să „sară” la 3 lei. Varza, făcută din belşug în mai toţi anii, nu a depăşit 1,50 -2 lei kg.
Pentru că la acea dată în judeţul Ialomiţa nu exista nicio fabrică de prelucrare a zarzavaturilor, marfa era vândută de producător în magazinele pe care le deţineau în pieţe ori direct din căruţă de către ţărani. Producţia era valorificată direct de producători, care în majoritate sunt bulgari. Între 1937, unul dintre cei mai buni ani pentru grădinari, valoarea totală a zarzavaturilor cultivate a fost de 94.650 lei.
Vă recomandăm şi:
FOTO Marii artişti ai României interbelice, îndrăgostiţi de Călăraşi
FOTO Cum făceau speculanţii legea în Bărăganul interbelic
FOTO Cum se făceau producţii-record în Bărăganul anilor 30. La câmp munceau zilieri de peste Prut