Istoricul Nicolae Ţiripan, fost şef al Arhivelor 3 decenii, cetăţean de onoare al oraşului de pe malul Borcei
0Cu o carieră neîntreruptă de trei decenii la conducerea Filialei Călăraşi a Arhivelor Naţionale ale Statului, prof. Nicolae Ţiripan va deveni cetăţean de onoare al oraşului, proiectul de hotărâre pentru acordarea titlului urmând să fie luat în discuţie joi, 21 decembrie. Prezenţă activă în viaţa urbei care l-a adoptat, prof.Ţiripan a fost inclus în volumul „Personalităţi române şi faptele lor 1950-2000.“
“În calitate de director, o preocupare permanentă a fost aceea de completare a bazei documentare cu noi fonduri arhivistice preluate de la unităţile administrative, şcolare economice, sociale, de cultură din judeţul Călăraşi.
Pentru aceste motive, precum şi cele detaliate în recomandările ataşate precum şi în expunerea de motive la prezentul proiect, propunem acordarea titlului de Cetăţean de Onoare al Municipiului Călăraşi domnului prof. Ţiripan Nicolae”, se arată în proiectul de hotărâre. Din data de 2 decembrie, istoricul a ieşit la pensie, urmând să continue munca de cercetare de acasă.
Pasionat de arheologie, prof. Nicolae Ţiripan a ales să devină dascăl, după absolvirea facultăţii, cu media 9,54, în anul 1982. Originar din satul Dunăreni, comuna Aliman, judeţul Constanţa, Nicolae Ţiripan, a venit şi s-a stabilit în Bărăgan, deşi toată viaţa a visat să lucreze la Muzeul din Constanţa. „Destinul a făcut s-o cunosc pe soţia mea, Viorica, în perioada în care predam istoria la şcoala din comuna Ştefan cel Mare, acolo unde primisem repartiţia. Am decis să rămânem în Călăraşi, nu să ne stabilim în oraşul de pe malul mării“, îşi aminteşte prof. Ţiripan. S-a ataşat de oameni şi locuri încât acum n-ar mai da Bărăganul pe nimic altceva.
Unicul din ţară
Angajarea la Arhivele Naţionale s-a făcut în anul 1987, ca arhivist, iar la 1 noiembrie 1989, cu puţin timp înainte de Revoluţie i s-a oferit şansa de a prelua postul de director.„ Cred că sunt unicul din ţară care, din sistem fiind, am fost promovat în această funcţie. La acea vreme, directorii erau numiţi din rândul Partidului Comunist şi nu prea aveau legătură cu meseria de arhivist.
După îndelungi verificări făcute de Miliţie şi Securitate am fost acceptat pentru această funcţie“, îşi aminteşte prof. Ţiripan. De atunci, întreaga sa existenţă a luat o altă turnură, pasiunii pentru arheologie i-a luat locul cea pentru documentul scris. A fost nevoie de multă muncă, numeroase cursuri de perfecţionare, deoarece munca în arhive presupune multiple cunoştinţe de istorie, paleografie, dar şi ştiinţe auxiliare.
Pasiune din copilărie
Mărturiseşte cu sinceritate că dragostea pentru istorie a căpătat-o în copilărie, trăind în apropierea cetăţii antice Sacidava, dar şi la bunica din partea tatălui, la Adamclisi. Întreaga sa activitate profesională stă sub semnul perfecţionării studiilor, activitatea de cercetare a documentelor de arhivă concretizându-se în mai multe lucrări ştiinţifice publicate.
Mai mult decât atât, prof. Ţiripan se poate mândri şi cu cele o peste o mie de articole publicate în diverse ziare locale, la care se pot adăuga numeroase referate şi comunicări la simpozioane şi sesiuni ştiinţifice, organizate pe plan local, dar şi la Bucureşti, Timişoara, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Constanţa, Giurgiu, Târgu-Mureş. „Pentru mine nu există satisfacţie mai mare ca atunci când oamenii mă recunosc pe stradă şi îmi spun că mi-au citit articolele ori lucrările publicate. Dacă 10 astfel de persoane te opresc pe stradă zilnic ori la magazinul de la colţul blocului, contează enorm“, a spus prof. Ţiripan.
Spune că în întreaga sa carieră a fost marcată de un singur model. Este vorba despre Eugen Cialîc, unul dintre cei mai prolifici primari„ culturali“ ai Călăraşiului în casa căruia s-a scris o parte din istoria acestui loc. Era prieten cu Nicolae Iorga, Mircea Eliade, Ionel Teodoreanu. Locuinţa sa din strada Flacăra nr.111 devenise un fel de Capşa din Bărăgan.
Vă recomandăm şi: