Incursiune în preistorie. Sultana-Malu Roşu, cel mai spectaculos sit arheologic din ţară, deschis vizitatorilor
0Unul dintre cele mai spectaculoase situri arheologice din ţară, unde au fost scoase la lumină obiecte fascinante de plastică antropomorfă din preistoria României (mileniul IV î.Ch.), se află în judeţul Călăraşi, pe valea Mostiştei. Şantierul arheologic îşi deschide porţile, pe 7 august, pentru toţi iubitorii de artă.
Începând cu ora 10.30, cei interesaţi pot vizita şantierul arheologic şi pot admira unele dintre cele mai interesante descoperiri din campania de anul acesta. Tot cu această ocazie va avea loc prezentarea rezultatelor proiectului Arhitectură & Arheologie Experimentală, ediţia a VI-a, ce se desfăşoară până pe 16 august, în cadrul căruia sunt abordate direcţii de cercetare privind arhitectura preistorică, ceramica eneolitică, culegerea şi prelucrarea cochiliilor de bivalve.
Primele cercetări ştiinţifice
Aşezarea eneolitică de la Sultana-Malu Roşu a fost primul sit gumelniţean care a făcut obiectul unor cercetări ştiinţifice în anii ‘20 ai secolului trecut.
Cercetările au fost începute de către Ion Andrieşescu şi Vladimir Dumitrescu (student pe atunci), reprezentând o primă afirmare a şcolii de arheologie din România, ale cărei baze sunt legate de activitatea lui Vasile Pârvan.
Materialul arheologic descoperit aici face din Sultana-Malu Roşu un sit deosebit în cadrul epocii eneolitice.
Specialiştii Muzeului Dunării de Jos din Călăraşi spun că aici trebuie amintit în primul rând tezaurul din obiecte de aur, cel mai mare descoperit la nord de Dunăre, format din trei figurine antropomorfe, saltaleoni şi un lănţişor format din şapte verigi în greutate totală de 36,170 gr.
Dintre piesele ceramice, „Vasul cu Îndrăgostiţi” de la Sultana, este fără îndoială una dintre capodoperele artei preistorice, cu nimic mai prejos de celebrul “Gânditor” de la Cernavodă.
Vă recomandăm şi:
Două expoziţii excepţionale, vernisate la muzeu, în cinstea Zilei Naţionale
Comoară. Cupa rituală de la Gălăţui, piesa de rezistenţă de la Muzeul Dunării de Jos