Începe postul Paştelui, cea mai grea perioadă pentru credincioşi. Ce restricţii trebuie respectate timp de 47 de zile

Conform calendarului bisericesc, Postul Mare începe pe 11 martie şi se termină pe 27 aprilie. Postul Paştelui are loc înaintea Învierii Mântuitorului Iisus Hristos şi este cel mai lung şi mai aspru dintre toate cele patru posturi importante. Oamenii mai numesc acest post şi Postul Mare.

Postul Mare durează patruzeci de zile, la care se adaugă săptămâna Patimilor. În cele 47 de zile, oamenii trebuie să ţină cont de multe interdicţii. Doar două dezlegări la peşte sunt: pe 25 martie de Bunavestire şi pe 21 aprilie, de Florii(duminica dinaintea Paştelui).

Postul Paştelui este cel mai greu întrucât credincioşii trebuie să respecte o serie de restricţii, inclusiv alimentare. În Săptămâna Mare (premergătoare Sfintelor Paşti), postul este şi mai aspru, iar în Vinerea Mare creştinii sunt îndemnaţi să ţină post negru (fără apă şi mâncare între răsărit şi asfinţit), în amintirea patimilor Mântuitorului.

În perioada 11 martie-27 aprilie, spun preoţii, credincioşii trebuie să se abţină de la multe lucruri, nu doar de la mâncarea de dulce. Ei trebuie să-i ceară iertare lui Dumnezeu pentru păcatele lor, să meargă des la biserică şi să se împace cu persoanele certate. Nu în ultimul rând, oamenilor le sunt interzise plăcerile trupeşti, pentru că acestea dau naştere păcatului. Poftele trupeşti pot fi biruite doar prin post şi  rugăciune.

“Este perioada în care trebuie să ne gândim la patimile pe care le-a îndurat Domnul Iisus Hristos, iar oamenii trebuie să fie mai buni şi mai miloşi cu cei din jurul lor, căci doar aşa vor putea fi şi ei iertaţi de Dumnezeu. Postul reprezintă reţinerea totală de la anumite alimente şi băuturi în scop religios şi moral. Mai mult, creştinii trebuie să se reţină şi de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoţit de cel sufletesc”, spune părintele Ramon Eugen Ilie, preot paroh la biserica "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena" din Călăraşi. 

Învierea Mântuitorului, sărbătorită pe 28 aprilie

Paştele este o sărbătoare a cărei dată este variabilă şi în jurul căreia sunt fixate alte sărbători, precum Rusaliile. Regula după care se calculează ziua exactă a fost stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea, în 325 e.n.

În acest an, Paştele ortodox cade pe 28 aprilie. În urma Sinodului I ecumenic de la Niceea din anul 325, Biserica de Răsărit a stabilit că durata postului să fie de şapte săptămani, durată care a rămas valabilă până în zilele noastre.

În Postul Mare creştinii trebuie să dea dovadă de o grijă spirituală sporită, prin renunţarea la alimentele de provenienţă animală. Mai mult, aceştia trebuie să se înalţe sufleteşte prin rugăciune, alături de fapte bune.

Semnificaţia cifrei 40 

Înaintea cele mai mari sărbători a creştinătăţii, Învierea, oamenii postesc 40 de zile, asemenea lui Hristos, care, înainte de a-şi începe activitatea sa de propovăduire a postit 40 de zile şi 40 de nopţi,  după care a înfruntat cu succes cele trei ispitiri ale diavolului.

Acest adevăr biblic a fost însă prefigurat în Vechiul Testament, unde cifra de 40 este adesea întâlnită:

•    potopul lui Noe durează 40 zile şi 40 nopţi.

•    poporul Israel a mâncat mană din cer şi a fost purtat prin pustie 40 de ani înainte de a intra în ţara făgăduită de Dumnezeu.

•    Moise a postit negru 40 de zile şi nopţi înainte de a primi de la Dumnezeu tablele Legii, cu cele 10 Porunci.  

•    profetul Iezechiel a stat culcat 40 de zile pentru cei 40 de ani de nelegiuiri ai poporului iudeu.

•    primii regi ai poporului ales au domnit cam tot 40 ani (David, Solomon) ca şi alţi regi sau judecători drepţi (Otniel, Debora şi Barac, Ghedeon, Eli,  Ioaş).

Ce e indciat să mâncăm

Pentru cei care aleg să ţină post, medicii vin cu câteva sfaturi demne de urmat. Pentru că în această perioadă nu se mănâncă de “dulce”(carne, lapte, ouă, brânză), alimentaţia este una săracă în proteine.

“Reţetele tradiţionale nu prevăd utilizarea aditivilor alimentari, adică a E-urilor şi nici a aromelor, fie ele naturale sau artificiale, drept urmare mâncarea gătită este una sănătoasă”, spune dr. Daniela Cantaragiu, medic de familie.

Când se presupune că nu consumăm derivate din carne, lapte, ouă ar trebuie să găsim surse care să înlocuiască derivatele acestora. Ca exemplu, ar fi tradiţionalele mâncăruri făcute din fasole boabe, care preparate corect ne vor aduce o cantitate suficientă de proteine, nu aşa cum ar face produsele de origine animala. Însă combinându-le pe acestea cu nucile, care sunt bogate în proteine, sau alte leguminoase, cum ar fi: mazărea, năutul, lintea, ne ajută să trecem cu bine peste această perioadă, sa nu luăm kilograme în plus şi să nu ne dezechilibrăm nutriţional.

Mai mult, legumele şi fructele de sezon sunt o sursă foarte bună de vitamine, de minerale, de antioxidanţi, care ne ajută şi în procesul de detoxifiere. “Celor care aleg să ţină post, le recomand să nu consume produse din comerţ, gen pate vegetal, caşcaval, ci doar mâncare gătită în casă: zacuscă, salată de vinete, salată de cartofi cu ceapă, supe, ciorbe şi gemuri", spune medicul. Pentru  bătrâni, persoanele cu afecţiuni cardiovasculare, diabetici, anemici, copiii în creştere până la 16 ani şi pacienţii oncologici, postul nu este idicat. Deoarece alimentaţia este una sărăcă în proteine, conţine doar glucide,  bolile se pot agrava. E mai bine să fie prudenţi decât să complice bolile de care suferă”, explică medicul.