Cernica, mănăstirea de pe două ostroave, un loc de o frumuseţe aparte. Este cel mai mare aşezământ de cult din Muntenia
0Loc de o frumuseţe aparte, mănăstirea Cernica se află în imediata vecinătate a Bucureştiului. Lăcaşul de cult este aşezat pe două ostroave, unite între ele printr-o fâşie de pământ.
Mănăstirea Cernica este cel mai mare aşezământ monahal de cultură, spiritualitate şi artă religioasă din Ţara Românească. Este, de asemenea, şi locul unde au trăit Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica şi Sfântul Cuvios Irodion de la Lainici.
De o inestimabilă valoare, cu un trecut istoric foarte bogat, complexul monahal de la Cernica a reprezentat o adevărată şcoală de educaţie monastică. Părintele stareţ Maxim spunea că „nu există mănăstire mai frumoasă decât Cernica”.
Piatra de temelie a fost pusă în anul 1608, din vremea domniei lui Radu-Vodă Şerban (1602-1611), fiul lui Mihnea-Vodă. Din hrisovul ctitoricesc al marelui vornic Cernica Ştirbei şi al soţiei sale, Chiajna, aflăm că au înzestrat mănăstirea cu toate cele trebuincioase pentru a putea avea viaţă de obşte.
Însă, din pricina vitregiei vremurilor şi a unei epidemii de ciumă din veacul al XVIII-lea, mănăstirea şi satele dimprejur au ajuns să fie pustiite vreme de aproape jumătate de secol.
Schitul s-a aflat 30 de ani în ruină
Destinul acestei mănăstiri avea sa se schimbe în anul 1781, odată cu venirea Stareţului Gheorghe, ucenic al Sfântului Paisie de la Neamţ. Dorind să se retragă în Muntele Athos, în drumul său, stareţul Gheorghe a trecut prin Bucureşti, unde l-a întâlnit pe dascălul Macarie – din obştea paisiană – precum şi pe Mitropolitul Grigorie al II-lea, care a stăruit pe lângă el să rămână în Ţara Românească şi să întemeieze o obşte monahală după rânduielile paisiene.
Cu toate că stareţul Gheorghe nu-şi dorea acest lucru, „prin rânduiala lui Dumnezeu“ s-a supus acestei dorinţe a mitropolitului. Propunându-i-se să-şi aleagă o mănăstire unde să alcătuiască o obşte, stareţul Gheorghe a ales Schitul Cernica, care pe atunci era de mai bine de 30 de ani în ruină.
Mănăsirea de pe două ostroave FOTO oraşul Pantelimon
Stareţul Gheorghe dimpreună cu monahii Atanasie şi Serafim au început să cureţe locul, iar după un an şi jumătate, se strânseseră 16 fraţi. Mărindu-se obştea şi ajungând la 130 de nevoitori, o parte s-au strămutat la Căldăruşani. Aşa se face că, începând din anul 1793, stareţul Gheorghe a cârmuit ambele mănăstiri, până în anul 1806, când a trecut la Domnul, în ziua de 3 decembrie.
Epoca monahului Calinic
O altă etapă de foarte mare însemnătate din istoria Cernicăi o reprezintă perioada 1818-1850, când, vreme de 32 de ani, viitorul Sfânt Ierarh Calinic a fost stareţ al mănăstirii Sfântul Calinic de la Cernica. În vremea stăreţiei sale au fost ridicate incinta şi biserica Sfântului Gheorghe, precum şi cea mai mare parte a clădirilor mănăstirii.
Sfântul Calinic a îmbogăţit biblioteca mănăstirească cu un foarte mare număr de cărţi şi manuscrise. În anul 1850 a fost ales ca episcop al eparhiei Râmnicului, unde a păstorit până în 1867, când s-a întors la Cernica. În data de 11 aprilie 1868 a trecut la cele veşnice în mănăstirea în care a fost călugărit. Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica s-a născut în Bucureşti, pe 7 octombrie 1787. La vârsta de 20 de ani ajunge la mănăstirea Cernica, din apropierea Bucureştilor.
Lacaşul de cult, unul dintre cele mai importante din România FOTO doxologia.ro
La cererea duhovnicului său, pe 12 noiembrie 1808, tânărul Constantin devine monahul Calinic. La mănăstirea Cernica a fost ieromonah, preot şi stareţ timp de 33 de ani. Refuzând să fie mitropolit al Ungrovlahiei, a fost ales în anul 1850 în fruntea episcopiei Râmnicului. Acestă episcopie funcţiona la Craiova şi fusese mutată în urma incendiului din 1847. Reclădind catedrala episcopală de la Râmnicu-Valcea, s-a mutat aici în 1857, unde a păstorit până în 1868.
“Capitala tipografilor”
Printre înfăptuirile sale de seamă se numără şi mănăstirea Frăsinei. Este locul în care nu au acces femeile. Conform scrierilor telogice, Sfântul Calinic a pus pe drumul spre Frăsinei o bornă: "Până aici au voie femeile, de aici este partea monahilor". Aceasta a fost scoasă în perioada comunistă, păstrându-se acum în mănăstire.
Sfântul Calinic a înfiinţat o tipografie în anul 1861, la Râmnic. La această tipografie a tipărit cărţi de cult şi multe dintre lucrările sale. Pe la 1850-1880 tipărea asa de mult, încît mai tarziu Nicolae Iorga a numit Râmnicul "Capitala tipografilor". Sfântul Calinic a fost îngropat, după dorinţa sa, la Mănăstirea Cernica, în tinda Bisericii "Sfântul Gheorghe“.
Canonizat în 1955
Pentru viaţa sa curată şi merituoasă, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca să fie trecut în rândul sfinţilor. Canonizarea a avut loc la Mănăstirea Cernica în zilele de 21 şi 23 octombrie 1955. Prăznuirea a fost fixată la data trecerii sale către Domnul, 11 aprilie, iar tot atunci au fost alcătuite şi slujbele de pomenire ale Sfântului. Moaştele Sfântului Calinic se află la mănăstirea Cernica.
Mănăstirea Cernica se află lângă Bucureşti FOTO doxologia.ro
Cei care doresc să găsească linişte şi împlinire spirituală se pot reculege la Cernica. La mă-năstire se ajunge prin Pantelimon, pe vechiul drum către mare, lăsând Complexul Lebăda pe dreapta, sau pe şoseaua de centură, la 14 km de Bucureşti. Pădurea Cernica se află în estul Capitalei, pe o suprafaţă mai mare decât Băneasa: se întinde de la şoseaua Bucureşti – Călăraşi (DN 3) spre sud, până la valea Colentinei, unde se află Lacul Cernica. În zonă, se află Mănăstirea Cernica.
Intrare gratuită
În anii trecuţi, la sărbătorirea hramului FOTO doxologia.ro
Construită pe două ostroave, mănăstirea este inclusă în Lista monumentelor istorice din România şi a fost ctitorită în anul 1608. Construcţia a fost amplasată pe locul unde, acum 5.000 de ani, locuiau triburi neolitice. La câteva sute de metri de biserica Sf. Nicolae, în partea de SE, peste lac, pe un mic povârniş de deal, arheologii au descoperit unul dintre cele mai însemnate situri din ţară şi din Europa, din civilizaţia Boian. În cadrul mănăstirii, s-au construit trei biserici (Biserica Mare, Biserica Sf. Gheorghe şi Bisericuţa Sf. Lazăr) şi trei paraclise („Adormirea Maicii Domnului”, „Sf. Ioan” şi „Intrarea în biserică”).
Loc important de reculegere FOTO doxologia.ro
Locul a avut un rol important în propăşirea spirituală a neamului românesc, datorită muzeului (cu ale sale opere de artă bisericească), bibliotecii de aici (cu cele aproape 15.000 de volume ale sale) şi a Seminarului Monahal (unde a studiat şi Patriarhul Teoctist). În curtea mănăstirii se află un stejar gigantic, sădit odată cu ctitoria, care are acum peste 400 de ani. În cimitirul de aici se odihnesc personalităţi ca pictorul Ion Ţuculescu, mitropolitul Nifon, scriitorul Gala Galaction, sociologul Ernest Bernea şi cântăreţul Johnny Răducanu.
Mănăstirea Cernica, vizitată de numeroşi credincioşi FOTO doxologia.ro
Vă mai recomandăm şi: