Cartea "Deportaţi în Bărăgan: Amintiri din Siberia românească", lansată la Muzeul Municipal pe 18 martie
0Muzeul Municipal Călăraşi găzduieşte sâmbătă, 18 martie, lansarea cărţii “Deportaţi în Bărăgan: Amintiri din Siberia românească”, editată de Claudia-Florentina Dobre şi Valeriu Antonovici, sub patronajul CSMI, şi apărută la editura Ratio et Revelatio din Oradea. La lansarea care va avea loc la ora 12.00 vor participa, alături de editori, martori ai deportării, urmaşii acestora şi personalităţi locale.
În România comunistă, deportarea/dislocarea persoanelor prin mijloace represive şi-a găsit inspiraţia în modelul oferit de gulagul sovietic. Cel mai amplu şi tragic episod al acestui fenomen represiv a avut loc în iunie 1951 când mai mult de 40.000 de persoane, care locuiau pe o rază de 25 de km de la graniţa cu Iugoslavia, au fost deportate în Bărăgan într-una din cele mai secrete, rapide şi represive acţiuni organizate de autorităţile comuniste.
Şvabi, bulgari, sârbi, evrei, români bănăţeni şi olteni, basarabeni, bucovineni, aromâni, vlahi, megleno-români etc. au fost deportaţi din zona lor de origine sau de „dislocare” în plin câmp, unde au fost obligaţi să îşi construiască, pornind de la zero, o nouă viaţă.
Volumul “Deportaţi în Bărăgan. Amintiri din Siberia românească” aduce în atenţia publicului mărturii inedite despre un fenomen mai puţin cunoscut şi celebrat în spaţiul public, deportarea persoanelor indezirabile regimului comunist. Fragmentele din interviurile de tip „istorii de viaţă” fac referire la un episod tragic al acestei forme de represiune, care a avut loc între 17 şi 24 iunie 1951, episod cunoscut în literatura de specialitate ca „Rusaliile negre”.
Vă recomandăm şi:
Patima roşie din Bărăgan. Istoria celor 11 sate unde au fost deportaţi „duşmanii poporului”
FOTO Fundata, satul bănăţenilor deportaţi în Bărăgan