VIDEO Obiceiuri stranii: “Vasilca”, un colind preluat de flăcăii din sudul ţării de la ţiganii robi

Una dintre tradiţiile de Anul Nou din zona de munte a judeţului Buzău se numeşte ”Vasilca”. Cete de tineri merg cu o păpuşă împodobită cu cercei şi mărgele să colinde barbaţi neînsuraţi, pentru a şle duce norocul în casă. Obiceiul a fost preluat de la ţiganii care pe vremuri împodobeau un cap de porc cu mărgele, cercei, voal de mireasă, îl puneau pe o tavă, apoi plecau cu el la colindat.

Vasilca sau Vasâlca, aşa cum mai este cunoscut în anumite părţi, este un colind derivat din obiceiurile robilor ţigani, din Muntenia, Oltenia şi Dobrogea. Unii îl păstrează şi acum în varianta sa initială, care are ca recuzită o căpăţână de porc pusă pe o tavă şi împodobită cu flori de hârtie şi alte diverse ornamente. La final, colindătorii primesc bani, vin şi carne. Legenda spune că atunci când ţiganii erau încă sclavi, ei cereau de la domni capul porcului tăiat de Craciun, pe care îl purtau pe la oameni cerând bani. 

În Muntenia, acest obicei a fost adaptat în decursul anilor, cetele de colindători români înlocuind capul de porc cu o păpuşă frumoasă. 

”Vasilca este un obicei vechi din zona noastră a Mânzăleştiului de nord, spre Bisoca. Înainte era un obicei al robilor ţigani care mergeau cu un cap de porc şi pe care l-au preluat şi românii. Se mergea în ziua de Sfântul Vasile, mergeau doar bărbaţi şi de obicei se ajungea la case unde erau flăcăi tomnatici, care nu se însurau, ori bărbaţi văduvi tineri. La ducea fata ca să le aducă aminte că există şi partea frumoasă a vieţii. Tradiţia spunea aşa, că li se colinda doar trei ani la rând. Dacă nu se însurau în perioada asta, erau ignoraţi, ca un fel de excludere din societate”, explică Cecilia Petrescu, instructor ansamblu folcloric.

În ultimele decenii, după îmbătrânirea şi dispariţia celor care păstrau pe vremuri acest obicei, ”Vasilca” a fost uitată de generaţiile actuale. Colindul cu păpuşa frumos împodobită a fost redescoperită de un ansamblu folcloric din Mânzăleşti, ”Breazău”, care din acest an îl are în propriul repertoriu.

”Obiceiul fusese pierdut şi noi încercăm să-l prezentăm din nou publicului. Anul acesta este prima reprezentaţie cu acest obicei a grupului Breazău din Mânzăleşti. Sunt foarte multe mărturii din vechime legate de această tradiţie când mergeau ţiganii cu capul de porc dar concomitent mergeau şi cetele de români, dar nu cu cap de porc, ci cu această păpuşă. Pe la 1920, povestea mama mea, exista această tradiţie cu capul de porc. Luau boierii ce era mai bun de la porc şi le lăsau ţiganilor capul ca să mai câştige şi ei ceva. Erau însoţiţi de cobză şi vioară şi îşi mai rotunjeau venitul”, spune Cecilia Petrescu, instructorul formaţiei Breazău. 

Colindătorii umblă cu "Vasilca" între Crăciun şi Anul Nou. ”Este o păpuşă îmbrăcată în costum naţional, frumoasă, cât mai arătoasă. Este din cârpă, exact cum era şi pe vremuri, în costumul naţional al zonei. Chiar dacă acolo spunea cu tulpan de bagadele noi i-am pus marama pentru că la Mânzăleşti este tradiţională marama. Colinda se recită dar se şi dansează ca o geampara”, declară Marian Stănilă, colindător din Mânzăleşti.

Vasilcuţa mea frumoasă, dintre toate mai aleasă,

Cu cercei de ghiocei, cu salbă de nouă lei,

Cu tulpan de bagadele şi cu şirul de mărgele,

Te-am adus în astă casă şi te-am pus pe astă masă,

C-aşa-i legea din străbuni, din oameni buni,

Dacă daţi şi vreo doi bani, noi vă spunem La mulţi ani!

”E o poezie, un recitativ pe care îl spune un băiat, apoi îl repetă ceilalţi, după câte un vers rostit. Erau îmbrăcaţi frumos, numai în costum naţional, niciodată în civil, cum se mai duc acum. Incantaţia aceasta este mai mare, însă am restrâns-o pentru acest grup”, spune Cecilia Petrescu, instructorul ansamblului ”Breazău”. Acesta mai are în repertoriu alte zece obiceiuri de Anul Nou, inclusiv Capra, Ursul, Baba şi Moşul dar şi alte colinde ale zonei de munte a judeţului Buzău.