VIDEO Municipalitatea buzoiană riscă să rămână fără conacul Marghiloman, pe care îl reabilitează

Aflat în prezent în proprietatea Primăriei Buzău, conacul Marghiloman, care este în curs de restaurare printr-un proiect european în valoare de peste 28 milioane de lei, a fost revendicat în instanţă de unica descendentă a lui Alexandru Marghiloman. Moştenitoarea omului politic a revendicat atât Vila Albatros, cât şi un teren de 20 de hectare, invocând nulitatea contractului de vânzare-cumpărare încheiat între înaintaşii ei şi statul român.

O decizie privind soarta Vilei Albatros, principala construcţie a ansamblului Marghiloman, va fi luată de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care urmează să se pronunţe cu privire la dreptul de proprietate asupra edificiului istoric. 

Procesul a ajuns în recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde a primit termen pentru data de 25 noiembrie 2014. 

Irina Vlăduca Marghiloman, unica descendentă a lui Alexandru Marghiloman, se judecă cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, cu Municipiul Buzău, prin primar, şi cu statul român, prin Ministerul Apărării Naţionale şi prin Ministerul Finanţelor Publice, reprezentat de D.G.F.P. Buzău. 

„În primă fază, am câştigat în instanţă pentru că noi am luat clădirea de la Ministerul Culturii. În momentul în care am preluat-o de la Minister, risca să cadă pe cetăţeni. Am reabilitat-o cu fonduri europene. Acum rămâne ca lucrurile să se tranşeze în instanţă. Nu am emoţii, pentru că vila a fost de fapt vândută legal de moştenitorii lui Marghiloman, a intrat în proprietatea statului, care apoi ne-a transferat-o nouă. Dacă, totuşi, moştenitoarea va câştiga, va trebui probabil, să ne despăgubească pentru toate lucrările realizate cu fonduri europene”, a declarat primarul Constantin Boşcodeală.

Irina Vlăduca Marghiloman a revendicat în urmă cu doi ani imobilul, pe motiv că statul a intrat în proprietatea acestuia în baza unui act încheiat sub presiunea legionarilor. Moştenitoarea susţine că actul de vânzare-cumpărare a Conacului Marghiloman este lovit de nulitate absolută pentru „lipsa consimţământului lui Alexandru Pherekyde şi al lui Mihail Butculescu Marghiloman”.  

De asemenea Irina Vlăduca Marghiloman crede că actul de vânzare-cumpărare tot ar fi nul, chiar dacă ar fi fost semnat de către înaintaşii săi, „din cauza vicierii consimţământului vânzătorilor prin violenţă, violenţă cauzată de mişcarea legionară din acea perioadă”: „Prin ameninţarea pe care o reprezenta, la nivel nu doar local, ci chiar naţional, Mişcarea Legionară din acea perioadă a insuflat vânzătorilor din prezenta cauză temerea rezonabilă că neconformarea cu cerinţele membrilor mişcării, în sensul vânzării imobilului, putea avea repercursiuni grave nu doar asupra onoarei şi cinstei acestora, ci chiar şi asupra integrităţii fizice, condiţii în care, aceştia s-au văzut siliţi să vândă imobilul din Buzău, denumit Vila Albatros”, se arată în încheierea de şedinţă.

Alexandru Marghiloman, cel care a modernizat conacul, pusese la Buzău bazele primei crescătorii de cai pur sânge, iar numele calului său preferat - Albatros – l-a dat chiar vilei principale din complexul Marghiloman. 

Vila Albatros a găzduit importante personalităţi printre care regina Maria şi regele Ferdinand. În 1938, după moartea Mariei Marghiloman, Vila Albatros a fost vândută Ministerului Aerului şi Marinei. După 1945 a fost transformat în depozit, ateliere şi locuinţe pentru muncitori, sediu IAS, intrând într-o avansată stare de degradare. 

Din 2008 a trecut de la Ministerul Culturii şi Cultelor în administrarea Primăriei Municipiului Buzău, care a reabilitat-o şi intenţionează să o transforme într-un centru cultural.