VIDEO Afecţiunile cardiovasculare grave, greu de tratat în provincie. Unde sunt trimişi pacienţii din Buzău pentru operaţii

Spitalul Judeţean Buzău are de un an un compartiment de cardiologie intervenţională, care a îmbunătăţit standardul serviciilor medicale. Peste 160 de persoane au beneficiat de angioplastie, după punerea în funcţiune a angiografului. însă noua echipă nu poate rezolva şi cazurile care necesită intervenţie chirurgicală, acestea fiind trimise în continuare la spitale din Bucureşti.

Boala coronariană reprezintă incapacitatea vaselor de sânge de a asigura aportul constant de oxigen necesar unei corecte funcţionări a inimii. Din cauza depozitării grăsimilor, calciului şi altor substanţe pe pereţii coronarelor se formează aşa numite „plăci de aterom”. 

Acestea îngustează pereţii arterelor, se pot rupe, pot migra şi pot provoca blocarea parţială sau completă a fluxului sanguin ce irigă inimă. 

Aceste intervenţii au fost realizate de către dr. Florin Lucian Matei, medic cardiolog intervenţionist, împreună cu echipa medicală formată din dr. Gabriel Nicolai, medic specialist cardiolog, care se află în pregătire pentru atestare de studii complementare în Cardiologie Intervenţională. 

Echipa a fost ajutată de asistenţii medicali Irina Tomescu, Angelica Şuţu, Tanţa Paraschiv  şi Florenţa Airinei.

„De când şi-a început activitatea Compartimentul de Cardiologie Intervenţională, din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Buzău, adresabilitatea pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare acute a crescut, astfel că tot mai multe cazuri au fost rezolvate aici, la noi în spital, şi acest lucru mă bucură foarte mult, iar în ceea ce priveşte pacienţii, aceştia nu mai sunt nevoiţi să se deplaseze la alte unităţi medicale”, a declarat  Managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Buzău, ec. Claudiu Damian.

Printre cele mai frecvente afecţiuni cardiologice diagnosticate de specialişti sunt: angina pectorală, fiind considerată şi cea mai gravă dintre acestea, cardiopatia ischemică, insuficienţa cardiacă şi infarctul miocardic. Zilnic, trei, uneori patru pacienţi se adresează specialiştilor buzoieni.

În anul 2019, în cadrul Compartimentului de Cardiologie Intervenţională a Spitalului Judeţean de Urgenţă Buzău au fost efectuate 163 de intervenţii coronariene la pacienţi cu afecţiuni cardiovasculare acute. 

”Mai mult de jumătate, cam 60 la sută, au beneficiat de implantare de stent, undeva la 30 la sută au mers către chirurgie cardiovasculară, iar aproximativ 15 la sută au necesitat doar tratament viguros pentru respectivul sindrom coronarian acut”, spune Florin Lucian Matei, medic cardiolog intervenţionist.

În luna ianuarie 2020, 18 pacienţi au beneficiat de proceduri intervenţionale în cadrul Compartimentului de Cardiologie Intervenţională a Spitalului Judeţean Buzău. Doi dintre aceştia, unul în vârstă de 49 de ani, iar celălalt de 68 de ani, au fost diagnosticaţi cu boală arterială periferică şi au beneficiat de procedura de angioplastie periferică percutantă la nivelul membrelor inferioare.

”În cazul pacienţilor cu alte tipuri de sindrom coronarian acut, cum ar fi angina pectorală instabilă/agravată sau infarctul miocardic fără supradenivelare de segment ST, aceştia sunt exploraţi invaziv în cadrul laboratorului nostru”, spune dr. Florin Lucian Matei.

Intervenţia diagnostică, denumită şi coronarografie, este urmată, în funcţie de rezultatul investigaţiei, fie de indicaţie de optimizare şi continuare a tratamentului medicamentos, fie de angioplastie coronariană percutană, cu implantare de stent preponderent pe loc în acelaşi timp procedural cu coronarografia sau etapizat în mai multe intervenţii în funcţie de numărul şi de complexitatea leziunilor.

Pacienţii cu un anumit tip de infarct miocardic, cel cu supradenivelare de segment ST cu debut de până la 12 ore sau cu criterii de gravitate persistente după primele 12 ore, sunt trimişi în continuare în urgenţă la centrele desemnate din Bucureşti, în cadrul programului ROSTEMI.

Spitalul din Buzău şi din cele mai multe oraşe reşedinţă de judeţ din ţară nu-şi permit înfiinţarea de unităţi capabile să asigure intervenţii chirurgicale pe cord. Neputinţa este generată în primul rând de criza medicilor cu specializare în acest domeniu, apoi de lipsa finanţării.  

”Pentru chirurgia cardiovasculară lipsesc multe. Ea ar avea nevoie de o echipă mare, specializată, pe lângă ceea ce ţine de resurse. Centrele de chirurgie cardiovasculară se fac greu, indiferent unde ar fi. Chiar şi în Bucureşti sunt greu de menţinut în timp. Chiar şi pe partea noastră intervenţională ne-ar mai trebui oameni. Este aceeaşi problemă pe care o întâlnim şi la alte secţii din toate spitalele”, spune Florin Lucian Matei, medic cardiolog intervenţionist.

Spitalele în care se pot efectua intervenţii chirurgicale pe cord se găsesc în centrele universitare, precum Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi, Târgu Mureş. În reţeaua unităţilor cu dotări şi echipe capabile să efectueze astfel de operaţii sunt şi câteva clinici private din Bucureşti, Braşov şi Sibiu.