Portret: Gabriel Dragomir conduce lupta sindicală a poliţiştilor

Poliţistul Gabriel Dragomir este şef de post la Săhăteni, dar reprezintă interesele tuturor poliţiştilor din judeţ în calitate de lider de sindicat. Şi-a dorit să intre în Poliţie înainte de 1989 şi pentru asta se pregătise să parcurgă toate etapele impuse în acele vremuri.

„Până în 1989 ca să intri în Miliţie trebuia să ai liceul, doi ani de muncă şi să fii membru de partid. Am făcut armata, m-am angajat cu gândul să fac acel stagiu, dar a venit revoluţia şi nu a mai fost nevoie să îndeplinesc acele criterii. În 90 am dat examen, am intrat şi am absolvit în prima promoţie de poliţişti”, povesteşte Gabriel Dragomir.

Poliţist la oraş

A fost repartizat spre surprinderea lui la un post de poliţie rural, cel de la Săhăteni unde lucrează şi acum. "Eu fiind din oraş nu mă aşteptam să fiu trimis la ţară. Am fost al 10-lea ca medie şi ar fi trebuit să îmi pot alege localitatea, dar atunci nu s-a ţinut cont de medie”, spune Gabriel Dragomir.
După aproape nouă ani lucraţi ca ajutor de şef de post la Săhăteni şi un an şi jumătate la Năeni a ajuns la Buzău, în oraş. Vreme de cinci ani a fost şef de sector de siguranţă publică şi astfel a avut posibilitatea să facă diferenţa între poliţistul de ţară şi cel de la oraş.
Balanţa a înclinat către rural şi în anul 2007 s-a întors la Săhăteni acolo unde printr-o coincidenţă interesantă, din 1985 toţi şefii de post s-au numit Dragomir sau Sârbu.
„Acolo locuiesc, acolo mi-am cunoscut soţia. Chiar dacă sunt din Buzău, acum doar părinţii care locuiesc aici mă mai leagă de oraş”, spune Gabriel Dragomir.
Cel mai complicat caz pe care l-a rezolvat a fost un omor cu cadavru neidentificat, găsit noaptea, în vie. Împreună cu colegii de la „Judiciar” a muncit vreo două săptămâni până a ajuns din aproape în aproape la concubina victimei care s-a dovedit a fi autorul omorului.

Lider de sindicat

Odată cu demilitarizarea Poliţiei şi înfiinţarea sindicatului, în anul 2005, Gabriel Dragomir a luat iniţiativa şi a pus la Buzău bazele Sindicatului Poliţiştilor şi Personalului Contractual. A câştigat încrrederea colegilor săi care l-au ales să îi reprezinte. „De la 200 de membri în anul 2006, am ajuns în patru ani la 1000 de membri. Am luat toate structurile Ministerului cu excepţia Direcţiei Paşapoarte”, susţine Dragomir.
Recent a fost reconfirmat şef al Biroului Teritorial al SNPPC Buzău. A fost singurul din ţară care a fost ales nominal şi nu prin delegaţie. Votat de aproape 300 de oameni, liderul de sindicat spune că se simte cu atât mai obligat faţă de membri.

Întrebări şi răspunsuri:

Cum s-a adaptat un „băiat de oraş” la viaţa la ţară?

Cel mai greu mi-a fost să mă bărbieresc. Când am fost repartizat la Săhăteni stăteam în gazdă, nu era apă curentă aşa cum eram eu obişnuit, însă m-am adaptat repede. Cu oamenii m-am înţeles bine de la început, am avut şi sprijinul şefului de post, al Primăriei.

De ce v-aţi implicat în activitatea sindicală?

La acea vreme eram şef de sector de ordine publică, eram un fel de lider de opinie şi atunci când s-a înfiinţat sindicatul mi-am dorit să iau iniţiativa. Am strâns adeziuni şi am ţinut legătura cu Bucureştiul.

Ce-i place:

În concediu merg la munte, la o cabană, citesc, stau liniştit, fără telefoane. Mă pasionează foarte mult sportul, nu doar fotbalul. Îmi place istoria Franţei, este elegantă, are continuitate şi am citit mult pe acest domeniu. Din păcate acum nu prea mai am timp. În şcoală m-a pasionat geografia ştiam toate capitalele ţărilor.

Ce nu-i place:

Nu-mi place răutatea oamenilor, cei care ies în faţă pentr a-şi crea imagine. Nu-mi place să fiu bătut la cap. Eu ştiu ce rol am, ştiu ce pot să fac. Când nu voi putea să mai fac ceea fac acum mă retrag şi las pe alţii în loc. 

Profil:

Nume: Gabriel Dragomir
Data şi locul naşterii: 29 mai 1968 Buzău
Studii: Şcoala de Agenţi de Poliţie Câmpina
Ocupaţia: şef de post comuna Săhăteni
Familie: căsătorit, un copil