Mănăstire închisă de secularizare, reînființată. Aici s-a adăpostit Brâncoveanu de turci
0La 160 de ani de la închiderea ca urmare a legii secularizării averilor mănăstirești din 1863, mănăstirea fortificată Bradu de la Buzău a fost redeschisă în ziua de prăznuire a Sfântului Mare Mucenic Dimitrie.
Evenimentul a avut loc în 26 octombrie 2023, în ziua de prăznuire a Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, ocrotitorul așezământului monastic de pe valea râului Nișcov.
Redeschiderea așezământului din comuna Tisău (Buzău) marchează un nou început pentru viața monahală din aceste locuri, transmite Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei. Urmează realizarea unor ample lucrări de consolidare și restaurare a ansamblului ctitorit de familia boierească a Cândeștilor, în secolele al XVI-lea și al XVII-lea, cuprinzând o biserică și patru ziduri împrejmuitoare, în formă de patrulater.
Atestată documentar pentru prima dată la 15 ianuarie 1600, mănăstirea-cetate Bradu este mult mai veche. Cercetările arheologice au stabilit existența unei vieți monahale în vatra acestei mănăstiri chiar de la jumătatea secolului al XIV-lea.
Actuala biserică a fost ridicată în cursul secolului al XVI-lea, iar în apropierea anilor 1641-1642 au fost construite turnul-clopotniță și o serie de chilii, presupunându-se că în jurul aceleiași date fusese zidită și incinta patrulateră.
Așezământul călugăresc de la Bradu a fost desființat prin legea secularizării averilor mănăstirești din 17/29 decembrie 1863, sfântul lăcaș devenind biserică parohială. În ședința sa de lucru din data de 18 noiembrie 2022, Permanența Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei a hotărât reactivarea Mănăstirii Bradu, începând cu 1 decembrie 2022.
Constantin Brâncoveanu s-a ascuns aici când era căutat de turci
Mănăstirea fortificată Bradu este formată din zidul de incintă al cetăţii, casa domnească, construită la sfârşitul secolului al XVII-lea – începutul secolului al XVIII-lea, ruinele chiliilor şi spaţiilor de locuit sau de servicii, construite în anfiladă de-a lungul zidurilor de incintă de pe laturile de nord, est şi sud, turnurile de colţ.
În interior se află biserica Sfântul Dumitru, construită la 1634, pictată între 1640 și 1641, restaurată prima dată la 1844 şi între 1986 și 1998, când a fost restaurat şi consolidat şi zidul de pe latura de nord şi jumătate din zidul de pe latura de est.
Lăcașul fortificat este o cetate de vale, amplasată pe malul stâng al pârâului Nişcov. Mănăstirea-cetate a fost vizitată de domnitorul Constantin Brâncoveanu, care s-a ascuns aici în anii 1703, 1708, 1711, când era căutat de turci. Din porunca lui s-a construit casa domnească, pe latura de vest a incintei fortificate.
În 1821, mănăstirea fortificată a fost folosită ca refugiu de boierii din zonă. A fost atacată de eterişti, cărora le-a făcut faţă, fără a putea fi cucerită. Eteria era o organizaţie secretă creată la Odesa, care avea ca scop eliberarea creştinilor, cu precădere a grecilor, de sub stăpânirea otomană, şi întemeierea unor state creştine libere.
Eteria a decis declanşarea Revoluţiei Române de la 1821, însă greşelile făcute încă de la început de Alexandru Ipsilanti, devenit epitrop general al Eteriei, aveau să-l ducă în conflict cu Tudor Vladimirescu, care a condus Revoluţia de la 1821. Eteriştii l-au asasinat pe Tudor Vladimirescu, cel care îşi propusese nu numai înlăturarea dominaţiei otomane, ci şi a domnitorilor fanarioţi greci.
Ultimele porţi ale cetăţii, care datează dinainte de 1821 şi păstrau în plăcile blindajului de metal proiectile de plumb trase de eterişti, au fost aduse în Muzeul Judeţean Buzău în anul 1978. Mănăstirea fortificată Bradu este trecută pe lista monumentelor istorice şi a făcut obiectul multor cercetări arheologice.