Cum vom putea mânca la iarnă fructe crescute în pământ românesc. Investiţia majoră a unui fermier din Buzău

Un producător de fructe de lângă municipiul Buzău finalizează în această perioadă investiţia într-un depozit frigorific cu peste 650 de tone capacitate, ce va permite congelarea rapidă a fructelor culese vara şi toamna, apoi livrarea lor în lunile de iarnă.

Soţii Marian şi Dana Tudor cultivă în comuna Verneşti, pe o suprafaţă de peste 35.000 de metri pătraţi, o mare varietate de fructe de pădure. 

Printre butaşii de muri şi zmeuri, cresc inclusiv plante exotice, precum aronia sau tayberry. Căpşunii plantaţi şi ei printre rânduri dau roade deja de o săptămână. 

”Nu se compară deloc cele de import cu astea româneşti. Acestea sunt foarte aromate. Chiar dacă sunt mai micuţe, gustul contează”, spune Georgiana, una dintre culegătoarele din fermă.

Căpşunile produse în ferma de lânga Buzău a soţilor Tudor sunt din soiuri româneşti, mult mai gustoase si aromate decât cele importate. Nu sunt foarte rezistente la schimbările bruşte de temperatură, astfel că ele trebuie livrate imediat după cules.

”Dacă vremea e frumoasă, culegem la două zile, dacă nu, la trei, la patru zile. Le livrăm de aici direct acasă, la oameni. Pe cei care nu pot ajunge la noi, dacă ne rămân pe stoc, îi servim acasă. Doar că trebuie să ne aştepte”, spune Dana Tudor. 

Plantaţia de lângă Buzău are şi câteva sute de pomi care vor oferi fructe din soiuri locale vechi începând de săptămâna viitoare, până la toamnă. 

Pentru că judeţul Buzău asigură un sfert din necesarul de fructe pentru toată ţara, soţii Tudor au venit cu ideea înfiinţării unui centru de colectare, cu depozit frigorific şi fabrică de prelucrare a fructelor. Investiţia care depăşeşte 120.000 euro va fi încheiată în această vară. 

Peste 650 de tone de fructe vor putea fi colectate şi puse la congelat pentru iarnă. ”Avem un tun de îngheţare rapidă, cu temperaturi de la minus 20 la minus 40 de grade. În momentul în care se vine cu fructul, în zece minute va îngheţa instant. Îi va păstra atât structura moleculară, cât şi proprietatea fructului. În momentul în care o să dăm drumul la sistemele frig, în luna februarie, martie, o să mâncăm mure, zmeură, căpşuni, deci nu o să mai importăm aşa ceva”, declară Marian Tudor, fermier. 

O parte din fructele colectate vor ajunge suc natural, marmeladă, dulceaţă, gemuri şi produse după reţete vechi. Fabrica va produce inclusiv prafuri şi batoane din fructe uscate.