Cum se impune vânăta albă ca legumă tradiţională în România. „Are o pulpă untoasă, se prepară foarte bine şi oxidează mai greu“

Este sezonul vinetelor iar gospodinele au început deja să umble prin pieţe după gustoasele legume, pentru a le transforma în salate sau zacuscă. Vânăta alba, o creaţie mai puţin obişnuită realizată prin încrucişări şi hibridări, este din ce în ce mai cultivată în grădinile românilor şi tinde să devină o marfă foarte cerută la tarabă.

Originare din Asia, unde cresc în flora spontană din India şi Pakistan, vinetele au început să fie cultivate pe supărafeţe întinse după Primul Război Mondial. Fructele de mărimi şi culori diferite sunt folosite la prepararea unor mâncăruri apreciate de români, precum salata de vinete cu ceapă, zacuscă sau ghiveci de legume.

Cu ajutorul cercetătorilor de la Staţiunea Experimentală Buzău, grădinarii români au ajuns să producă multe soiuri de pătlăgele vinete, cele mai multe închise la culoare sau tigrate. Se numesc Luiza, Drăgaica sau Zaraza şi sunt considerate deja ”vinete tradiţionale”. 

Se comportă bine în spaţii deschise dar se coc mai târziu decât vinetele de seră, multe crescute din seminâe străine. ”De regulă, în spaţii protejate se folosesc hibrizi iar cei mai mulţi hibrizi sunt din import pentru că noi avem puţine soiuri pretabile în spaţii protejate. Cel mai cunoscut este hibridul Aragon care se cultivă pe suprafeţe foarte mari dar mai este Şarapova şi alţi hibrizi care sunt agreaţi de cultivatori. Dar, chiar dacă sunt hibrizi şi sunt din import, condiţiile pedoclimatice ale ţării noastre sunt favorabile speciei şi dau gustul şi savoarea pătlăgelelor vinete de altădată.

De câţiva ani, însă, în serele ţăranilor, pe tarabele din pieţe şi pe mesele de gătit ale gospodinelor îşi fac din ce în ce mai mult loc vinetele albe, din hibrizi importaţi ori soiuri aclimatizate recent la Staţiunea Legumicolă Buzău. 

Mircea Tatu, legumicultor din comuna buzoiană Cochirleanca, a ieşit deja pe piaţă cu vinete albe produse în solarii. ”Vinetele albe sunt extraordinar de bune la gust şi noi acasă preferăm să le preparăm pe acestea pentru că au multe calităţi. Este o vânătă de calitate, cu seminţe foarte mici, cu pulpa curată, fără găuri. La gust îl întrece pe cel al vinetelor tradiţionale. Vânzările vor creşte pe măsură ce clienţii vor descoperi calităţile acestor vinete”, spune fermierul buzoian.

Prima vânătă alba românească este cultivată deja pentru seminţe şi răsaduri în serele Staţiunii de Cercetare Legumicolă Buzău. 

”La Staţiune avem primul soi românesc de vânătă albă, la care muncim de vreo 15 ani. La bază a fost un hibrid strain, adus din zona de origine, care a segregat şi a dat mai multe variante. Pe lângă vinetele tradiţionale, negre şi lucioase, la staţiune avem de acum şi vânăta albă, vânăta tigrată, chiar roşie, verde, soiuri diferite şi culori diferite. Cea mai cunoscută este vânăta albă, Camelia, care a fost recent omologată”, spune cercetătorul Costel Vânătoru.

Potrivit horticultorului, există diferenţe mari la gust, la calitatea de sămânţă în fruct şi mai ales la aspect între vinetele negre şi cele albe. După procesare, salata din vânătă alba rămâne deschisă la culoare deoarece nu oxidează ca surata ei cu coaja închisă la culoare. ”Foarte mulţi fug de sămânţa din fructul de pătlăgele vinete iar soiul acesta are puţină sămânţă în pulpă. În plus de asta, vânăta alba are o pulpă untoasă, se prepară foarte bine şi are aspect atât comercial cât şi la mâncare. Dacă cealaltă se închide la culoare în salată, aceasta este mai deschisă la culoare pentru că oxidează mai greu”, spune Costel Vânătoru.   

Specialiştii spun că vinetele albe pot fi consummate şi de persoanele care se ştiu cu toleranţă scăzută la consumul acestei legume. ”Este foarte important de ştiut că nu toţi tolerează seminţele de vinete, care au o uşoară toxicitate. Mulţi se simt cu o greutate la stomac după ce consumă vinetele pentru că îngreunează un pic digestia, din cauza solaninei, a substanţelor acestea mai dure pentru organism. Cea albă e mai digerabilă”, spune Costel Vânătoru.

În prezent, cele mai multe vinetele albe care sunt în pieţe, la preţuri ce variază între 4 şi 7 lei, sunt autohtone dar din soiuri ori hibrizi de import.