Vîntu „dovedeşte o periculozitate deosebită“

Sorin Ovidiu Vîntu este primul om arestat în România pentru că a favorizat un infractor.

Recursurile patronului Realităţii TV, Sorin Ovidiu Vîntu, al omului de afaceri Octavian Ţurcan şi al şoferului Alexandru Stoian, împotriva arestării preventive pentru 29 de zile, vor fi judecate mâine la Curtea de Apel Bucureşti.

Eugen Chelemen: Câinii din luptele lui Băsescu

Omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu a fost arestat preventiv pentru 29 de zile de Tribunalul Bucureşti pentru că l-a favorizat pe infractorul Nicolae Popa. „Mogulul“ este acuzat că ar fi încercat să obstrucţioneze justiţia prin controlarea declaraţiilor date de martori şi prin îngreunarea procedurilor de extrădare a fugarului Nicolae Popa, arestat în Indonezia.

„Favorizarea unui infractor condamnat la 15 ani (în dosarul căderii FNI - n.red.) de închisoare pentru săvârşirea unor fapte ce au prejudiciat pături largi de populaţie dovedeşte o periculozitate deosebită a celor trei inculpaţi favorizatori şi justifică o măsură preventivă severă“, motivează în decizia de arestare judecătoarea Ana Maria Trancă.

Ancheta in cazul lui Sorin Ovidiu Vîntu a fost începută de SRI în octombrie 2009, într-un dosar privind siguranţa naţională.

„Lista neagră a lui SOV“

Avocaţii lui Vîntu au susţinut că acest dosar este primul din România în care se cere arestarea preventivă pentru infracţiunea de favorizare a infractorului, pedepsită de Codul Penal cu închisoare între 2 şi 7 ani.

Pe lângă acuzaţiile oficiale, lui Sorin Ovidiu Vîntu i se aduc şi altele neoficiale. Fostul director al Serviciului de Informaţii Externe (SIE), Cătălin Harnagea, a declarat că Sorin Ovidiu Vântu avea o listă cu persoane care urmau să fie asasinate, listă pe care se afla şi numele său, potrivit „Evenimentul zilei“.

Favorizarea lui Popa de către Vîntu a fost explicată de judecători printr-o convorbire telefonică, de la 4 ianuarie 2010, purtată de Alexandru Stoian, şoferul omului de afaceri cu o persoană necunoscută. Mesajul, care trebuia să ajungă la Vîntu, era clar: Popa îşi va respecta angajamentul luat „acum nouă ani“, iar temerile lui Vîntu, că cineva va spune ceva împotriva sa, sunt neîntemeiate. Din sumele de ordinul sutelor de mii de euro pe care SOV i le-ar fi trimis lui Popa era acoperit şi „salariul“ unui general de poliţie din Indonezia, care l-ar fi ajutat pe fugar pe toată durata şederii lui în Jakarta, potrivit unor surse. Ultima sumă de bani remisă de Vîntu lui Popa în Indonezia ar fi fost de 44.000 de euro.

A fost vizitat şi de fiica sa, Ioana

În cursul zilei de ieri, magnatul s-a văzut în dese rânduri cu mai mulţi apropiaţi şi o armată de avocaţi, însă o vizită-surpriză i-a făcut-o fiica sa, Ioana, care i-a adus un costum şi câteva obiecte de uz personal, conform ziarului „Click!“. Deşi numele ei apare în stenogramele convorbirilor telefonice, Ioana a refuzat să comenteze în vreun fel situaţia prin care trece tatăl său. Se pare că ea a venit de la Londra, acolo unde munceşte, cu câteva zile înainte de arestarea tatălui său şi în ziua descinderilor se afla în vila din strada Paris.

Maria Vlas, eliberată condiţionat?

Azi s-a format la Penitenciarului Târgşor (Prahova) şi comisia pentru eliberare condiţionată în cazul Mariei Vlas, fost administrator al SOV Invest. Ea a executat deja două treimi din pedeapsa de 10 ani de închisoare la care a fost condamnată în dosarul FNI, în care şi fostul director Gelsor, Nicolae Popa, are de executat 15 ani de închisoare.

Doi oameni, vinovaţi de „tunul FNI“

300.000 de români au fost păgubiţi de Fondul Naţional de Investiţii (FNI). Oamenii, care au pierdut în total 300 de milioane de dolari, încă aşteptă să-şi recupereze banii investiţi în fondul care îi sfătuia să doarmă liniştiţi pentru că FNI „veghea pentru ei“. 13 persoane au fost acuzate în acest dosar, dar au fost condamnate definitiv doar două, Ioana Maria Vlas şi Nicolae Popa. Jocul piramidal FNI s-a lansat în octombrie 1995 şi a intrat în faliment în aprilie 2000.