Traficul din Capitală, coşmarul bucureştenilor. Ce nu a învăţat primarul Oprescu din experienţa omologilor din Europa
0În timp ce şoferii pierd ore pe artere blocate, municipalitatea pregăteşte soluţii de miliarde de euro pentru una dintre cele mai mari probleme din oraş: traficul. Specialiştii, însă, vorbesc de rezolvări moderne simple
Traficul din cel mai aglomerat oraş din România este una dintre problemele pe care primarul general a promis că le va rezolva, dar care dă în continuare bătăi de cap şoferilor care fac şi peste o oră în drumul spre muncă. Primarul general Sorin Oprescu promite rezolvarea problemelor prin construirea unor pasaje, lărgirea unor străzi sau chiar înfiinţarea unui drum expres suprateran care să traverseze oraşul, dar societatea civilă şi mai mulţi experţi sunt de părere că soluţiile nu arată decât frica primarului general de a-şi asuma soluţii mai puţin populare, dar care s-ar dovedi mult mai eficiente.
„Bruxellizarea“ Bucureştiului
„Oraşele occidentale s-au lovit de aceste probleme încă din anii 1950-1960, când construiau pasaje, poduri, lărgeau străzile. Există şi un termen în urbanism - «bruxellisation», care se referă la acest mod de sufocare a traficului. Din anii 1970, şi-au schimbat strategia, au aplicat măsuri de descurajare a traficului rutier, mai ales în zona de centru al oraşelor mari“, explică preşedintele Asociaţiei „Salvaţi Bucureştiul“, Nicuşor Dan.
Practic, soluţia care a decongestionat circulaţia din oraşele foarte mari ca Londra sau Viena constă în crearea pârghiilor care pe de-o parte să încurajeze transportul public şi cel alternativ şi, pe de altă parte, să transforme traficul rutier, mai ales în zona centrală, într-un lux, să-l descurajeze. Fostul contracandidat al actualului primar, Nicuşor Dan, este de părere că Sorin Oprescu este departe de aceste acţiuni, chiar dacă a avut şi proiecte ca Pasajului Basarab, care a închis un inel median important din oraş.
În acest timp, specialiştii oferă soluţii mult mai simple şi mult mai ieftine care ar putea ajuta la rezolvarea problemei. „Traficul din Centru trebuie să devină un lux, să fie taxat cu rovinietă separată. Londra a făcut acest lucru şi a scăpat de trafic. Apoi, sensurile unice, mai ales pe străzile mici din Centru, dar şi timpii de semaforizare sunt alte două aspecte care ar putea ajuta dacă ar fi administrate cu pricepre“, explică şi arhitectul Crişan Atanasiu.
„Mai multe străzi, mai mult trafic“
Nu este prima dată când se discută despre mobilitate urbană şi despre încurajarea transportului public şi a celui alternativ în zonele de centru, în defavoarea celui auto. În timpul vizitei sale la Bucureşti din 2011, arhitectul şi urbanistul danez Jan Gehl, cel care a schimbat faţa urbanistică a lumii, a declarat că mai multe pasaje vor atrage, automat, mai mult trafic.
Gehl critica investiţiile primăriilor în pasaje rutiere şi parcări. „Să fie clar pentru oricine: mai multe străzi, mai mult trafic! Mai multe parking-uri, mai atractivă e invitaţia la trafic! Aţi făcut un nou pod în oraş? Felicitări, veţi avea cel mai mult trafic!“, a spus arhitectul din Danemarca. Jan Gehl caracteriza ceea ce se întâmplă în Bucureşti drept un fenomen anacronic, pentru că fascinaţia pentru automobil, care la noi a început în 1990, a fost depăşită cu decenii în urmă în oraşele civilizate. Politicile urbane practicate în Bucureşti sunt învechite şi defavorizează categorii însemnate ale societăţii, precum persoanele în vârstă, copiii sau persoanele cu handicap.
Soluţiile Primăriei
Pasaje şi poduri, străpungeri, lărgiri de şosele, acestea sunt soluţiile de bază în număr mic aplicat, în curs de aplicare sau doar pe hârtie pe care Primăria Capitalei le-a găsit pentru a rezolva o problemă urgentă a oraşului. În acest moment, două inele mediane complete există în Capitală. Cu toate acestea, un al treilea inel ar urma să fie construit printr-o lucrare de amploare care s-ar finaliza în 2025. Nici străpungerea Buzeşti, de altfel unul dintre cele mai contestate proiecte de infrastructură din oraş, ori viitorul Pasaj din Piaţa Presei sau cel din Piaţa Sudului nu vor rezolva problema traficului, susţin reprezentaţii societăţii civile.
Oprescu a pierdut contactul cu cetăţenii
Irina Zamfirescu de la Asociaţia Active Watch este de părere că primarul Sorin Oprescu a pierdut contactul cu cetăţenii oraşului. „Ideea că numai şoferii contează în materie de voturi, dar şi proiectele anunţate pe bandă rulantă, deşi altele au întârzieri de ani de zile, cum este cel de la Mihai Bravu, ne face să credem că primarul a pierdut orice contact real. Proiectul Pasajului din Piaţa Romană este cel mai bun exemplu că primarul vede în pietoni o piedică“, a declarat Irina Zamfirescu. Aceasta a mai spus că nici fondurile europene nu se obţin decât dacă ai proiecte construite pe mobilitate urbană sustenabilă, dând exemple de oraşe care şi-au distrus poduri scumpe pentru că s-a demonstrat că nu au făcut decât să crescă intensitatea traficului.
Orele şi zonele „roşii“ pe harta traficului
Să circuli cu maşina în Bucureşti poate deveni o adevărată aventură. Şi nu una scurtă, ci una care poate dura şi ore în şir. Reprezentanţii Poliţiei Rutiere întăresc teoria că traficul din centru este cel mai aglomerat. Potrivit purtătorului de cuvânt al Brigăzii Rutiere Bucureşti, Andrei Codău, problemele de trafic rutier cauzate de aglomeraţie apar în intervalele orare 7.30 – 9.30 şi 17.00 – 19.00, iar zonele cele mai afectate sunt centrul Capitalei şi zona mediană, adică Şoselele Mihai Bravu şi Ştefan cel Mare, Bulevardul Iuliu Maniu, Calea 13 Septembrie şi Bulevardul Ghencea. „Cauza acestor probleme de trafic este numărul prea mare de autovehicule şi lipsa unei infrastructuri care să-l susţină. Soluţia cea mai eficientă ar fi reducerea transportului motorizat“, a declarat Andrei Codău.
Pe aceeaşi temă:
Cum trăieşte Bucureştiul evenimentul european „săptămâna de mobilitate urbană“