Ştirile despre viitor îmi provoacă greaţă

Când presa începe să fie asfixiată de ştiri care încep cu „se va“, „vom avea“, „va fi“, poţi fi sigur că se apropie marea cerşeală de voturi. Nu mai e mult până când se vor alinia la coadă să ne ceară încă patru ani. Prosteala începe strategic, mai devreme cu câteva luni.

Acum e şi mai simplu. Pentru că în ultimii ani au fost băgate sute de milioane de euro în mii de proiecte. Nu există comună, orăşel sau municipiu în ţara asta care să nu aibă un vraf de hârtii deja scrise.

Că majoritatea sunt făcute pe genunchi, fără cap şi fără coadă, nu mai contează. Acum merg ca unse. Cum? Foarte simplu. Vine dom’ deputat, senator, şef de partid sau orice altă pramatie politică la primărie şi alege cel mai pompos proiect. Semnează apoi un act de finanţare care nu valorează nimic pentru că nu sunt şi nu vor fi bani. Şi aşa apar ştiri cu litere de-o şchioapă: „Va fi şosea în comună“, „Vom avea blocuri pentru tineri în orăşel“, „municipiul va avea parcare etajată cu teren de sport deasupra“.

Sunt aşa de învăţată cu aceste verbe la viitor încât îmi provoacă instant greaţă când le aud. Le-am primit ca pe nişte pilule amare de 20 de ani. Şi guvernanţii n-au avut nici măcar imaginaţia să schimbe din când în când scenariul. Cel mai stupid este că de fiecare dată le iese. Eu m-am decis să nu mai cred decât în ştirile scrise la trecut. Cum ne-ar sta cu un ziar cu titluri: „S-au încheiat lucrările la autostradă“, „A fost deschis cel mai modern spital“, „A fost amenajat cel mai mare parc turistic“. Frumos, nu? Mai-mai că ţi-ar veni să votezi şi cu două mâini.