Se adoptă consilieri în Capitală: bucureştenii şi-au luat aleşii la întrebări într-un program de transparenţă publică. Ce au răspuns politicienii

Rezultatele unei prime etape a proiectului derulat de Centrul de Resurse pentru participare publică - Adoptă un consilier! - au fost prezentate joi seară, în cadrul unei întâlniri la care au participat reprezentanţi ai mai multor grupuri de iniţiativă, ONG-uri şi consilieri generali. Din 52 de consilieri, doar 35 au fost contactaţi de către cetăţeni şi mult mai puţini au şi răspuns la întrebările puse de bucureşteni.

Rezultatele au fost prezentate în cadrul unei întâlniri ce a avut loc într-o sală de şedinţe de la Hotelul Ibis de lângă Gara de Nord din Capitală. Câteva zeci de persoane au participat, dintre care majoritatea a fost constituită fie din cei care au ”adoptat” un consilier general şi care au venit să povestească experienţele plăcute sau mai puţini plăcute, fie chiar consilierii generali înşişi veniţi să discute cu cetăţenii.

Deşi a fost o întâlnire mai degrabă timidă ca amploare, cât şi prin importanţa relativ scăzută dată de media românească evenimentului (foarte puţini jurnalişti au fost prezenţi), organizatorii împreună cu cei şase consilieri generali, dar şi cu reprezentanţi ai unor grupuri de iniţiativă, bloggeri şi cetăţeni de toate vârstele au părut a fi mulţumiţi de dialog. 

Întâlnirea a început la 18.00 şi a durat peste două ore, moderatorul fiind şi coordonatorul proiectului de încurajare a dialogului dintre cetăţeni şi consilierii generali, Sînziana Dobre. Şase consilieri generali au fost prezenţi la discuţii, fiecare partid fiind reprezentat de cel puţin un membru. 

Cu mici excepţii în care dialogul a divagat către probleme punctuale, linia de bază a discuţiilor s-a purtat, poate sub forma unei premiere româneşti, în speranţa de a sparge bariera de dialog dintre alegători şi aleşi, dintre bucureşteni şi consilierii generali. S-au dat explicaţii în ceea ce priveşte gradul scăzut al transparenţei, mai ales în cazul consilierilor aflaţi la putere, s-au făcut schimb de cărţi de vizită, s-au propus soluţii, ba chiar s-au legat mici prietenii. 

În ciuda scepticismului bucureştenilor care au adoptat consilieri în cadrul programului-pilot derulat de CeRe şi în ciuda unei uşoare superiorităţi şi reţineri afişate de consilieri în primă instanţă, o dată cu dialogul civilizat şi dezinvolt atmosfera a părut că se destinde. 

35 de consilieri adoptaţi, trei repetenţi

Din cei 52 de consilieri introduşi în campanie, doar 35 au fost adoptaţi. Aceştia au fost la rândul lor împărţiţi, în mod simbolic, pe categorii: 12 absolvenţi au răspuns întrebărilor puse de bucureşteni, 12 corigenţi nu au răspuns, doi au fost premianţi, trei au fost repetenţi şi şase au fost trecuţi la categoria incerţi.  

Pe lângă exemplele consilierilor generali care s-au arătat a fi deschişi la iniţiativa iniţierii unui dialog real între aleşi şi alegători, au existat şi cazuri mai puţin plăcute, cum este cel al consilierului Mihai Giugula (unul dintre veteranii din Consiliu), care s-a arătat mai mult decât reticent. Potrivit organizatorilor, Anemari Necşulescu l-a adoptat pe consilierul Mihai Giugula, doar că dialogul iniţat la telefon s-a terminat în mai puţin de un minut: “L-am sunat, m-am prezentat şi am spus că l-am adoptat în cadrul acestui proiect. Domnul Giugula mi-a replicat enervat ”nu am fost ales în slujba cetăţeanului pentru a fi adoptat”. Au urmat răspunsuri mai incisive, care pot fi găsite pe blogul proiectului.

Răspunsuri expeditive a dat şi consilierul general Victor Ion Stan. ”Ce audienţe, doamnă?! Noi nu acordăm audienţe, că noi suntem organ deliberativ, nu executiv”, i-a răspuns acesta bucureştencei care l-a adoptat, Dollores Benezic.  

S-au obţinut şi promisiuni, s-au discutat şi soluţii, dar cel mai important a părut faptul că relaţia dintre cele trei tabere - cetăţeni, ONG-uri şi consilieri - a părut a deveni una firească.

Proiectul ”Adoptă un consilier!” este reprezentat sub forma unui blog online şi este construit, susţinut, derulat şi coordonat de CeRe. Scopul principal este creşterea transparenţei activităţii Consiliului General şi Primăriei Municipiului Bucureşti şi crearea unui dialog real şi constructiv între cetăţeni şi aleşi. ”Efoturile noastre au nevoie de susţinere publică. Avem nevoie de sprijinul bucureştenilor pentru a arăta că Primăria şi Consiliul trebuie să ia decizii într-un mod transparent. Aşa cum „ochiul stăpânului îngraşă vita”, tot aşa o privire a cetăţenilor asupra administraţiei va limita corupţia şi va creşte înţelepciunea deciziilor luate de consilieri şi primari”, este descrisă iniţiativa celor de la CeRe.  

Centrul de Resurse pentru participare publică (CeRe) este o organizaţie neguvernamentală înfiinţată în 2006. Misiunea celor implicaţi este de a acţiona pentru ca deciziile publice să răspundă nevoilor şi dorinţelor actorilor sociali.