Principala diferenţă dintre bucureşteni şi locuitorii altor regiuni din ţară: sunt agitaţi, nervoşi, mereu pe fugă, arţăgoşi

Bucureştenii sunt „agitaţi, nervoşi, mereu pe fugă, arţăgoşi”, aceasta este principala diferenţă între locuitorii capitalei şi cei din alte regiuni din ţară menţionată de participanţii la un studiu realizat de compania Public Affairs la comanda municipalităţii şi obţinut în exclusivitate de „Adevărul”.

10,9 la sută  dintre participanţii la studiu consideră că bucureştenii sunt diferiţi de ceilalţi români prin nivelul de şcolarizare, educaţie, cultură şi mentalităţi şi că sunt mai inteligenţi şi mai civilizaţi. Totodată, 9,8 la sută dintre cei intervievaţi au apreciat că bucureştenii „trăiesc într-un oraş mare, cu mai multe oportunităţi economice şi culturale”. 9,7 la sută dintre cei care au luat parte la studiu îi văd pe bucureşteni ca fiind „aroganţi, cu tupeu, teribilişti, mofturoşi”.

Într-o proporţie asemănătoare, locuitorii capitalei sunt văzuţi drept „individualişti, reci, egoişti, invidioşi”. 8,5 la sută dintre cei care au răspuns la sondaj au declarat că bucureştenii sunt „mincinoşi, necivilizaţi, neserioşi, enervanţi”. 6,7 la sută au considerat că bucureştenii se diferenţiază de locuitorii altor regiuni din România prin „alte însuşiri”, 4,5 la sută – prin calităţi morale: mai activi, mai harnici, spontani, comunicativi, punctuali, cu bun simţ, mai emancipaţi. 4,1 la sută cred că bucureştenii trăiesc mai bine şi sunt mai bogaţi, 1,6 la sută, că sunt „şmecheri, înşelători, certaţi cu legea”, 1,2 la sută, că vorbesc mult şi sunt gălăgioşi şi zgomotoşi. 19,5 la sută dintre respondenţi au spus că bucureştenii nu sunt diferiţi de locuitorii altor zone din ţară.

Femeile au fost mai critice decât bărbaţii, reprezentând 60 la sută dintre cei care au indicat deosebiri negative, în timp ce bărbaţii formează majoritatea celor care au indicat deosebiri pozitive sau nicio deosebire.

Studiul „Bucureşti – o perspectivă sociologică” a constat într-o anchetă sociologică pe un eşantion reprezentativ prin care au fost culese date sociale de tip cantitativ şi calitativ. Componenta de cercetare cantitativă a fost realizată pe un eşantion de 1.112 persoane adulte, reprezentativ pentru populaţia dultă, neinstituţionalizată, cu domiciliul stabil în Bucureşti. Interviurile au fost realizate în perioada 14-31 octombrie.
 
Citeşte şi:

STUDIU Un sfert dintre locuitorii Capitalei s-au stabilit aici pentru un job bun şi bani mai mulţi

Capitala ar putea fi o destinaţie pentru turiştii străni, cred majoritatea bucureştenilor care au ieşit afară