Negocieri pe banii bucureştenilor în cazul terenului din Cartierul Francez primit de Constanda la schimb pentru Parcul Bordei din Capitală
0După ce în urmă cu aproximativ o lună omul de afaceri Costică Constanda a blocat conturile Primăriei Capitalei pentru o datorie în valoare de 165 de milioane de euro pe care municipalitatea trebuie să o plătească afaceristului, zilele trecute Constanda s-a întâlnit cu consilierii generali şi cu Sorin Oprescu pentru a încerca să rezolve problema fără să se mai ajungă din nou la o blocare a conturilor Primăriei Generale.
Omul de afaceri Costică Constanda s-a întâlnit zilele trecute cu primarul general Sorin Oprescu şi cu consilierii generali pentru a ajunge la o înţelegere în ceea ce priveşte datoria de 165 de milioane de euro pe care Primăria Capitalei trebuie să o plătească afaceristului.
„Ne-am întâlnit şi Constanda a făcut câteva propuneri Primăriei Capitalei cu privire la ce aşteptări are, ţinând cont de faptul că afaceristul are o decizie definitivă şi executorie, dar nu şi irevocabilă. Problema este că sentinţa este suspendată până în luna iunie, iar atunci ar putea să fie blocate din nou conturile primăriei“, susţine Silviu Văduva, consilier general PDL.
Totodată, Văduva a declarat că omul de afaceri Costică Constanda vrea să soluţioneze conflictul pe care îl are cu municipalitatea, încercând să vândă Primăriei Capitalei terenul pe care l-a primit pentru Parcul Bordei. Consilierul general spune că afaceristul a cerut 5.200 de euro pentru fiecare metru pătrat.
Pe de altă parte, reprezentanţii municipalităţii susţin că primarul general al Capitalei nu este vinovat pentru conflictul dintre primărie şi omul de afaceri Costică Constanda. „Sorin Oprescu a introdus Planul Urbanistic Zonal pe ordinea de zi în cinci şedinţe de Consiliu, însă consilierii generali nu au aprobat proiectul“, susţin reprezentanţii Primăriei Generale. Mai exact, în momentul în care omul de afaceri a cedat municipalităţii Parcul Bordei din Capitală în schimbul terenului din Cartierul Francez, Costică Constanda a cerut să i se aprobe ridicarea mai multor construcţii în acea zonă, dar PUZ-ul nu a fost aprobat de consilierii generali.
Cazul Constanda
Omul de afaceri Costică Constanda a cumpărat înainte de anul 2000, de la familia Lincaru, dreptul litigios asupra a 3,3 hectare de teren din Satul Francez. În anul 2003, primarul Capitalei de la acea vreme, Traian Băsescu, i-a oferit lui Constanta, la schimb pentru Satul Francez, aceeaşi suprafaţă în Parcul Bordei.
Pentru că a vrut să construiască în zonă clădiri de locuinţe, iar municipalitatea s-a opus fiindcă era spaţiu verde, Constanda s-a adresat instanţei. După cinci ani de proces, instanţa i-a dat câştig de cauză, obligând Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) să-i plătească despăgubiri la care s-au adăugat şi penalizări.
În anul 2008, primarul Capitalei de atunci, Adriean Videanu, şi omul de afaceri Costică Constanda au semnat un contract prin care omul de afaceri a renunţat la terenul din Parcul Bordei şi a primit la schimb o suprafaţă identica în Satul Francez. În contractul de schimb, Consiliul General al Municipiului Bucuresti se obliga să-i aprobe omului de afaceri, în Satul Francez, PUZ-ul care îi permitea să construiască blocuri de cinci etaje, scrie Hotnews.
Fiindcă Consiliul General nu i-a aprobat planul urbanistic, în 2010, Costică Costanda a introdus la Tribunalul Bucuresti o acţiune împotriva Primăriei Generale. Acesta cerea anularea contractului privind schimbul de terenuri Satul Francez contra Parcul Bordei.
Tribunalul Bucureşti decidea în urmă cu trei ani, în 2011, ca Primăria Capitalei să-i plătească omului de afaceri Constanda despăgubiri de 165 de milioane euro, dar Primăria Generală a făcut un recurs pe care l-a pierdut.
Aşadar, Constanda renunţa la terenul din Satul Francez şi dorea ca municipalitatea să-i plătească bani pentru terenul din Parcul Bordei, dar şi despăgubiri. Omul de afaceri spunea atunci că terenul primit în Satul Francez nu are nicio valoare, pentru că acolo nu pot să construiască, după ce consilierii generali au refucat să-i aprobe PUZ-ul. PUZ-ul a fost aprobat abia la sfârşitul anului 2010, dupa ce procesul era deja pe rol.
Pe aceeaşi temă: