În Culisele Bucureştiului: Despre Bucureştii de ieri şi de azi, cu Edmond Niculuşcă şi Alberto Groşescu

În studioul Adevărul Live au fost invitaţi preşedintele şi vicepreşedintele A.R.C.E.N, Edmond Niculuşcă şi Alberto Groşescu, ghizii Bucureştiului de altădată, care ne incântă weekend de weekend cu traseele turistice prin Micul Paris. Despre tururile istorice, dar şi despre cel mai nou proiect A.R.C.E.N - „Noi suntem oraşul- voluntariat avizat“, am aflat chiar de la ei, în cadrul emisiunii În Culisele Bucureştiului.

A.R.C.E.N, sau Asociaţia Română pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate este o organizaţie non-guvernamentală, non-profit, formată din tineri ce vor să promoveze cultura naţională, valorile identitare şi autentice, precum şi acţiuni de voluntariat în sprijinul dezvoltării societăţii civile la nivel local şi regional.  

Edmond Niculuşcă: „Această titulatură foarte pretenţioasă am gândit-o la 16 ani, moment în care toată lumea s-a şocat - ce nume de asociaţie e ăsta?- Asociaţia Română pentru Cultură şi Normalitate. Evident că, cuvântul „normalitate“ a produs atunci cel mai mare şoc. (...) Normalitatea se referă la normalitatea culturală: în principiu, o societate unde valorile, cultura, educaţia se află pe locul unde ar trebui să se afle în mod normal. Educaţia şi cultura ar fi două domenii finanţate, aşa cum trebuie. O societate în care oamenii ar trebui să fie reprezentaţi de instituţii. La normalitate se ajunge prin cultură şi educaţie, iar toate proiectele A.R.C.E.N. merg pe direcţia asta”.

A.R.C.E.N a apărut ca „idee“ în 2006, iar în 2007 a căpătat personalitate juridică. În 2008 au avut primul lor proiect de anvergură, salvarea Şcolii Centrale din Bucureşti, o clădire construită în stilul neo-românesc, a celebrului arhitect Ion Mincu.

„Am făcut un scandal de presă pe care l-am gândit într-o noapte. (...) au căzut nişte directori de la primărie, au scăzut notele la purtare, în fine, am provocat toată treaba asta şi până în 2012 Şcoala Centrală a fost consolidată şi cât de cât restaurată“, povesteşte Edmond Niculuşcă, preşedintele A.R.C.E.N.

Scopul celor de la A.R.C.E.N este acela de a arăta oamenilor adevărata faţă a Bucureştiului, atrăgând astfel atenţia cetaţenilor asupra conservării clădirilor din patrimoniul capitalei.

„Cred că e o urgenţă să înţelegem că istoria oraşului şi memoria ei trebuie salvată“, a mai declarat preşedintele A.R.C.E.N.

Asociaţia Română pentru Cultură şi Normalitate a devenit îndrăgită de publicul larg odată cu traseele istorice, organizate încă din 2008, iar băieţii promit din ce în ce mai multe.

„Prin traseele pe care le organizăm încercăm să educăm şi felul de a privi al oamenilor. Oamenii trebuie să înveţe să privească“.

Iar din fericire, bucureştenii sunt din ce în ce mai receptivi, aşa cum ne-a precizat şi Alberto Groşescu, vicepreşedintele A.R.C.E.N: „În ultimii doi ani, mai ales de când am început să ne plimbăm prin mahalale, observăm că a crescut de mult şi receptivitatea oamenilor, cel mai bun exemplu este faptul că s-a dublat numărul participanţilor la tururi“.

Şi pentru că tinerii îşi iau treaba în serios, au elaborat un nou proiect educativ, „Noi suntem oraşul. Voluntariat avizat“, pentru liceeni din Bucureşti.

„Este un proiect gândit pentru 100 de licee din Bucureşti, care cuprinde patru module, despre arhitectură, comunitate, patrimoniu şi instituţii culturale. Fiecare modul înseamnă cursuri teoretice şi cursuri practice, la finalul căruia elevii nu doar că dobândesc o serie de cunoştinţe despre arhitectură şi celelalte domenii, dar vor parte şi vor avea şansa să organizeze alături de A.R.C.E.N, Asociaţia Beneva şi Asociaţia Prodomo, o serie de evenimente dedicate bucureştilor, dedicate celor patru teme.“, a detaliat Edmond Niculuşcă.

„La finalul fiecărui modul facem ceva. Am vrut să aibă o finalitate“, a completat şi Alberto Groşescu, vicepreşedintele A.R.C.E.N.

Picanterii din culisele Bucureştiului

Cu o chimie şi o energie de invidiat, „conducerea“ Asociaţiei Române pentru Cultură şi Normalitate ne-a spus câteva şi câteva poveşti comice din culisele Bucureştiului interbelic. Printre trăsuri, centraliste, doamne, domni şi înghetaţă, am aflat că pe partea dreaptă a Bulevardului Elisebata (primul bulevard din ţară) mergeau doar doamnele „serioase“, care căutau să se căsătorească, în timp ce „fiicele plăcerii“ puteau circula pe strada Constantin Mille şi Brezoianu.

Vara aceasta veţi putea întâlni echipa A.R.C.E.N la deschiderea Nopţii Muzeelor, ce va avea loc pe data de 16 Mai, dar şi la cea de-a patra ediţie de festivalului Femei pe Mătăsari (22- 24 Iunie).

Până atunci, vă mai puteţi plimba prin Bucureştii lui Mircea Eliade în data de 25 şi 26 aprilie de la orele 15.00 şi 17.00, împreună cu Edmond, Alberto şi toată echipa de ghizi A.R.C.E.N.