Hârtoape cu titlul de drumuri naţionale

„Adevărul“ prezintă aventurile unei călătorii cu maşina pe tronsoane off-road numite drumuri naţionale. Nu au fost niciodată asfaltate şi nici măcar pietruite. Aceasta este situaţia a 17 kilometri de drum naţional din judeţele Giurgiu, Argeş şi Sălaj.

În fiecare an, Institutul Naţional de Statististică  (INS) raportează lungimea căilor de transport ale României, cu împărţirea drumurilor după încadrarea juridică şi acoperământul cu care sunt dotate. Din 2007 până în prezent în raportările INS apar 17 kilometri la categoria „drum naţional“, clasa „de pământ“, de care nu s-a ocupat nimeni, deşi taxele plătite sunt la nivelul şoselor asfaltate.

Este vorba despre Drumul Naţional 5A (în judeţul Giurgiu), Drumul Naţional 65D (în Argeş, la câţiva kilometri de Piteşti) şi Drumul Naţional 1T (în Sălaj). Reporterii „Adevărul“ au testat un tronson dintre cele trei. Astfel, în mai puţin de o oră, de la Bucureşti, am ajuns pe DN5A, unde, la un moment dat, asfaltul se termină şi începe un off-road în toată regula.

Se trece doar cu 4X4

Odată ce s-a terminat asfaltul şi am intrat într-o adevărată încercare demnă de autovehiculele 4X4. „Da, ştim că e drum naţional, din ’69 l-au numit aşa şi chiar ne-au cerut bani pentru modernizare“, ne-a întâmpinat un localnic, cu obidă în glas, menţionând că preferă să-şi rezolve treburile în oraş mergând cu trenul, decât cu maşina. Microbuzele şi-au stabilit capătul ne linie până să intre pe drumul de pământ, oamenii fiind nevoiţi să înfunde mocirla ca să-şi continue drumul spre casă. „Avem capătul aici, pentru că nu putem trece până la Mironeşti, cu toate că ar fi cerere“, a declarat un şofer de microbuz.



Şoferii plătitori de rovinetă şi alte taxe de drum sunt obligaţi să suporte şi costurile de reparare frecventă a maşinilor. „Cel mai des înlocuim bucşele şi pivoţii, şi astea tot pe banii noştri“, şi-a vărsat oful Marian, şofer.

Hoţie la drumul mare

Diferenţa dintre un drum oarecare şi un drum naţional este dată de valoarea taxelor plătite de şoferi. Mai exact, rovibeta care costă de la 3 euro (şapte zile), la 28 de euro (12 luni). Dacă nu şi-a plătit rovineta şoferul riscă o amendă de la 500 la 1.000 de lei. De la 1 august 2010, circulaţia pe drumurile naţionale fără plata taxei de acces ar putea atrage sancţiuni mai drastic. Astfel, şoferul prins fără rovinetă, pe lângă amenda obişnuită, ar putea fi taxat şi cu un „tarif de despăgubire“, adică echivalentul rovinetei pe un an de zile. Altfel spus, statul încasează taxe pentru utilizarea durmurilor naţionale, chiar dacă, în unele locuri acestea arată la fel ca acum câteva sute de ani.

Citiţi mâine în „Adevărul“ detalii privind starea căilor ferate din România