FOTO Trenurile româneşti ajung de duminică în noua gară din Viena. Cum arată Gara Centrală din capitala Austriei, după o investiţie de un miliard de euro
0Din 14 decembrie primele trenuri de lungă distanţă vor opri în noua Gara Centrală din Viena. Este vorba despre trenurile care vin din nordul, estul şi sudul Europei, printre acestea numărându-se şi trenul de noapte „Dacia” de la Bucureşti la Viena şi înapoi. Noua gară din Viena este ultramodernă şi a costat un miliard de euro, în vreme ce Gara de Nord din Bucureşti arată la fel de zeci de ani.
De duminică, 14 decembrie, trenul de noapte „Dacia“ o să poposească şi în Gara Centrală din Vienă. Tot de atunci vor circula prin noua Gară Centrală din capitala Austriei trenurile expres railjet, care fac legătura între Graz şi Praga.
Investiţie: un miliard de euro
Până în decembrie 2015 vor fi terminate lucrările la întreaga infrastructură de şine, iar Gara Centrală din Viena îşi va prelua în totalitate funcţia de punct nodal internaţional: aproximativ 1.100 de trenuri vor circula zilnic pe aici.
Gara a fost inaugurată oficial pe 10 octombrie 2014, fiind unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din Austria, investiţia s-a ridicat la un miliard de euro. Lucrările au fost demarate în decembrie 2009, când a fost demolată vechea gară Südbahnhof. Aceasta era mult prea mică pentru traficul feroviar de proporţii, iar legăturile cu mijloacele de transport în comun erau considerate insuficiente şi neadecvate. Astfel, odată cu lucrările de construcţie la noua gară au fost create şi legăturile necesare cu staţiile de metrou şi de S-Bahn precum şi cu staţiile de tramvai şi de autobuze.
Totodată gara include şi un centru comercial pe o suprafaţă de 20.000 de metri pătraţi cu aproximativ 90 de magazine şi zone de gastronomie precum şi 600 de locuri de parcare.
În jurul noii gări se construiesc numeroase clădiri de birouri (cu o suprafaţă totală de 550.000 de metri pătraţi), 5.000 de locuinţe pentru circa 13.000 de persoane şi un parc care se întinde pe şapte hectare. Astfel a apărut necesitatea de a crea în zonă infrastructura educaţională corespunzătoare, ceea ce a determinat administraţia locală să ia decizia de a construi noul campus şcolar „Sonnwendviertel“, care a început să funcţioneze anul acesta în septembrie, fiind considerat unul dintre cele mai moderne centre de educaţie din Viena.
Gara de Nord, de la bombardament la demolare
Povestea Gării de Nord din Capitală a început pe 10 septembrie 1868, când, în prezenţa Regelui Carol I, a fost aşeazată prima piatră de temelie a clădirii. Câţiva ani mai târziu, în 1872, gara era inaugurată, fiind deschisă circulaţia feroviară pe linia Roman-Galaţi-Bucureşti-Piteşti.
La început, staţia din Capitală a fost numită Gara Târgovişte, pentru că actuala Calea Griviţei purta atunci numele de Calea Târgoviştei. Abia în 1888, gara a primit actuala denumire. În planurile inginerilor care au gând staţia nu era trecut şi faptul că va ajunge cea mai importantă gară a Bucureştiului.
Mulţi spun că e o gară specială, că are un aer care aminteşte de trecut, dar nu sunt mulţi cei care ştiu că celebra gară a fost supusă la două teste grele, reuşind să supravieţuiască. Prima dată în anul 1944, când a făcut faţă bombardamentelor din Bucureşti, iar a doua oară când dicatatorul Nicolae Ceauşescu şi-a pierdut puterea, odată cu Revoluţia, el plănuind să demoleze clădirea Gării de Nord şi să o mute la marginea Bucureştiului.
Cu toate acestea, gara nu pare una ultramodernă aşa cum arată marile gări ale Europei, ci una care aminteşte mai mult de vremurile trecute ale Bucureştiului.
Pe aceeaşi temă: