Familia pilotului român mort după ce s-a întors dintr-o delegaţie în Mozambic cere 1.000.000 de euro daune morale. Judecătorii au emis o primă sentinţă
0Familia pilotului Vasile Bibire, mort în 2015, la vârsta de 46 de ani, după ce s-a întors din Mozambic şi a fost diagnosticat cu malarie, cere daune morale de un milion de euro, considerând că moartea pilotului a fost un accident de muncă. Prima fază a procesului s-a judecat la Tribunalul Bucureşti.
Soţia şi fiul pilotului de încercare Vasile Bibire, mort de malarie în 2015, după întoarcerea din Mozambic, acolo unde a fost în calitate de angajat al Aerostar Bacău, cer daune de un milion de euro (500.000 de euro fiecare). Procesul a fost deschis la Tribunalul Bucureşti, iar familia pilotului a chemat în judecată Aerostar, Inspectoratul Teritorial de Muncă Bacău şi Direcţia de Sănătate Publică Bacău.
În proces, Cristina şi Andrei Bibire au arătat că Vasile Bibire era angajat ca pilot de încercare în cadrul Aerostar, avea în acea perioadă contracte de colaborare cu Republica Mozambic. Astfel, pilotul era trimis în mod repetat de către angajator în delegaţii în Mozambic. Fiul şi soţia lui Vasile Bibire au mai arătat că în ultima delegaţie în Mozambic, pilotul a fost infectat cu parazitul care provoacă malaria, decedând în 18 iulie 2015 la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Bucureşti.
Reclamanţii au susţinut în procesul prin care solicită daune morale de un milion de euro că „înainte de plecarea în Republica Mozambic lui Bibire Vasile i s-au făcut toate analizele medicale care au arătat faptul că este perfect sănătos, dar, deşi riscul de îmbolnăvire era cunoscut angajatorului, acesta nu a luat măsuri de prevenire a infectării, nu i-a administrat niciun tratament preventiv împotriva bolilor tropicale, nu a efectuat o evaluare a stării lui de sănătate la părăsirea Mozambicului, nici la momentul întoarcerii in tară, nu l-a tinut sub observaţie în perioada imediată după întoarcerea în ţară, nu i-a pus la dispoziţie medicaţia uzuală de prevenţie împotriva declanşării bolii”.
„Dacă angajatorul ar fi realizat o urmărire, din punct de vedere medical, a angajatului dupa întoarcerea din Mozambic, boala ar fi putut fi depistată într-o fază în care putea fi tratată. Or, angajatorul l-a ignorat în totalitate pe Bibire Vasile, nefiind realizată o evaluare a stării lui de sănătate în perioada scurtă de timp în care puteau apărea primele semne ale îmbolnăvirii, deşi mai ales în acest domeniu, al aviaţiei, asigurarea securităîţii în muncă şi a sănătăţii angajaţilor sunt obligaţii ale angajatorilor”, a mai arătat familia pilotului decedat în proces.
Aerostar a arătat în cadrul procesului că pilotul „nu a suferit (în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu) nici o vătămare violentă - şi nici o o intoxicaţie acută profesională”. „Reclamanţii prezumă că este vorba despre înţepătura femelei ţânţarului anofel, dar nu înţeleg că această înţepătură nu îndeplineşte condiţia caracterului violent al vătămării şi nici nu se subscrie sensului de intoxicaţie acută profesională prevăzut de lege”, s-a apărat compania, care a mai arătat că „reclamanţii nu au probat în niciun fel faptul că evenimentul s-a produs în timpul îndatoririlor de serviciu, ci doar au concluzionat astfel, printr-un raţionament evident incorect (sofism)”.
„Dacă acest salariat, s-ar fi aflat în România, în defaşurarea firească a vieţii (serviciu, timp liber etc.), ar fi fost înţepat de către un ţânţar şi ar fi fost infectat de un virus (de ex. West Nile - prezent pe teritoriul ţării noastre şi care netratat provoacă meningită, boală care se confundă cu o viroză, asemenea malariei), decedând ulterior, ar fi fost considerat accident de muncă/boală profesională?”, se întreabă pârâta în proces.
Tribunalul a respins cererea de acordare a daunelor. Sentinţa nu este definitivă
Judecătorii Tribunalului Bucureşti au considerat că ITM şi DSP nu pot avea calitate în proces şi au respins cererea de acordare a daunelor morale cerute de familia pilotului decedat în 2015 după ce a fost diagonosticat cu malarie, arătând că „angajatorul şi-a îndeplinit obligaţiile legate de informarea salariatului său, cât şi de asigurarea tratamentului împotriva malariei pe parcursul deplasării în Mozambic”.
„Pe de altă parte, din probele administrate în cauză reiese că în situaţia în care salariaţii aflaţi în misiune au avut probleme de sănătate, angajatorul a oferit acestora posibilitatea de a se trata, aşa cum s-a întâmplat şi cu autorul reclamanţilor în ultima misiune, când acesta a avut probleme stomatologice, fiind dus la o Clinică Stomatologică şi fiindu-i prescrisă o medicaţie antibiotică. Din declaraţia martorului S.N.V. mai reiese că la aproape o săptămână de la revenirea în ţară a aflat că B. V. se simte foarte rău şi că este internat în spital, fiind suspect de malaria”, se mai arată în sentinţa Tribunalului Bucureşti, care a fost contestată cu apel la Curtea de Apel Bucureşti, unde procesul se află pe rol. Judecătorii Tribunalului Bucureşti au mai arătat, de asemenea, că „în cauză nu s-a demonstrat existenţa unei fapte ilicite a societăţii pârâte pentru a fi antrenată răspunderea patrimonială a acesteia”.