EXCLUSIV Limbajul secret al hoţilor de buzunar

„Coajă", „centaur" sau „panacot" sunt doar câteva cuvinte-cheie din dicţionarul şuţilor din Bucureşti. Hoţii de buzunare comunică prin coduri pentru a nu fi înţeleşi de potenţialele victime, numărul furturilor ajungând în prima parte a acestui an la 547.

Găinarii din „garda veche" şi-au dezvoltat propriul vocabular pentru a putea comunica între ei fără să se dea de gol când fură într-un loc aglomerat. Ei acţionează în grup şi preferă să dea lovituri în astfel de zone cu foarte multă lume, unde se pot apropia de victimele lor, fără să dea de bănuit.

„În general, fură în autobuze, tramvaie sau în pieţe precum Obor sau Sudului. Le place că aici sunt multe persoane în jur şi astfel au un motiv să stea lipiţi de cei pe care îi fură", susţine şeful Serviciului de Investigaţii Criminale (SIC) de la Poliţia Capitalei, comisarul-şef Constantin Stoian. Acesta spune că tocmai din această cauză şuţii şi-au format propriul argou de termeni pe care îi folosesc atunci când sunt „în misiune".

„Cu scafa-n coajă", ca să ia toate „lămâile"

Un cuvânt foarte utilizat este „coajă" care înseamnă portofel, cea mai râvnită pradă a şuţilor, de unde aceştia speră să culeagă „lămâile", care înseamnă banii. Asta, dacă vorbesc despre bancnote mari. Dacă avem de-a face doar cu mărunţiş, atunci vorbim despre „pleavă".

Dar şi cuvântul „ploscă" face parte din familia de vorbe preferate de şuţi. Termenul nu are nimic în comun cu sensul său propriu, ci înseamnă geantă. „Scafă" înseamnă mână, „spital" se traduce prin palton, „panacot" - mijloc de transport, iar „centaur" - cetăţean străin. Hoţii au un cuvânt chiar şi pentru ceas, căruia îi spun „moară", marfă care nu este de lepădat atunci când şuţii sunt pe teren.

Oamenii legii susţin că furturile din buzunar (aici fiind incluse şi furturile de genţi sau alte obiecte la îndemână) au crescut în primul semestru al acestui an, ajungând la 547, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când au fost înregistrate 495. În schimb, numărul şuţilor prinşi de oamenii legii în prima jumătate a lui 2011 a fost de 121, faţă de 166 în aceeaşi perioadă din 2010.

Drama şuţilor: salariul pe card

Poliţiştii susţin că ar trebui să fim atenţi la şuţi, mai ales în momentul în care ne scoatem salariul, deoarece aceştia sunt în stare să ne urmărească până acasă, doar-doar au ocazia să ne fure. „Înainte era mai simplu pentru ei, deoarece salariul se dădea în numerar, nu ca acum, pe card. Atunci aşteptau angajaţii de la diferite întreprinderi mai mari să iasă de la muncă şi le furau banii în autobuz sau în tramvai", susţine Stoian.

Metoda cea mai folosită: „svastu-n Caraiman"

Schemele folosite de hoţi nu sunt foarte complexe. Ei acţionează de obicei în grup, pentru a putea pasa obiectul furat din mână în mână, ca acesta să nu poată fi găsit de proprietarul de drept.

Cea mai simplă tehnică este introducerea „svastului în Caraiman", adică bagă două degete în buzunar, arătătorul şi degetul mijlociu să scoată portofelul. O altă metodă este tăierea buzunarului sau a genţii cu o lamă scurtă şi scoaterea obiectelor mici şi valoroase. Lama este băgată, de obicei, într-un chibrit sau pus lângă o brichetă, pentru a nu fi sesizată de oamenii din jur.

De obicei, în momentul în care acţionează, hoţii crează o mică busculadă pentru a distrage atenţia celor care se află în zonă în timpul „operaţiunii".

Din rândul şuţilor fac parte şi multe femei, unele chiar foarte arătoase, al căror rol este să atragă privirile victimei, în momentul în care este prădată. O altă metodă este ca cel care acţionează să se îmbrace „la patru ace", pentru a alunga orice fel de bănuială asupra sa. „Înainte era o aproape o profesie. Oamenii ăştia plecau la furat de dimineaţă până seara, de zici că mergeau la seriviciu. Acum, cei care practică asta, fac şi alte infracţiuni", a mai spus Stoian.

Termenii folosiţi de şuţi:
coajă - portofel
ploscă - geantă
lămâi - bani
moară - ceas
spital - palton
fulg - borsetă
lustră - pălărie
scafă - mână
panacot - mijloc de transport
voltă - ocolire
servit - reuşita furtului
căldură - bani din buzunarul de la piept
crăcan - buzunar spate la pantaloni
bulan - buzunare laterale pantaloni
husen - persoană din mediul rural
gherţoi - fraier, neştiutor
centaur - cetăţeni străini
ginitor - persoană care întâmplător priveşte când aceştia fură
gabor - poliţist de la buzunare
volantă - echipă de la buzunare
cântat - reuşita furtului
pleavă - bani mărunţi
loc curat - bani fără acte de identitate
icsive - acte furate