Cultura urbană în Bucureşti, între plimbări pe Calea Victoriei şi petrecerea timpului în spaţii de coworking

Apetitul bucureştenilor pentru cultura urbană este în creştere, cu atât mai mult cu cât pandemia i-a ţinut o bună perioadă de vreme în case. Fie că participă la evenimente de grup, unde se întâlnesc cu oameni care au interese şi valori comune, în spaţii de coworking sau ateliere şi studiouri private, oamenii îşi doresc să simtă parte dintr-o comunitate în care îşi pot găsi interese comune, dar să şi înveţe lucruri noi.

Oraşele au o identitate culturală locală unică, definită de tradiţii culturale şi de patrimoniul cultural construit de-a lungul anilor. Dacă în comunităţile rurale, timpul a rămas preponderent legat de curgerea anotimpurilor şi este, prin urmare, un timp natural, în spaţiul urban timpul este mai degrabă unul social, al interacţiunilor.

În acest context, timpul liber a început să fie programat şi administrat ca orice alt bun de larg consum, iar calitatea timpului este legată de calitatea spaţiului, a activităţilor şi oamenilor alături de care îl petrecem.

Viaţa culturală a Bucureştiului este un melanj bogat între cultura tradiţională, reprezentată de un sector consistent de arte ale spectacolului (teatru, opera, dans şi muzică), dar şi de o reţea extinsă şi diversă de muzee, o cultură de masă, reprezentată de un număr tot mai mare de festivaluri, concerte şi evenimente în aer liber. Pe lângă acestea, cultura urbană a cunoscut noi forme de manifestare, iar unul dintre exemple este proiectul „Străzi Deschise“, iniţiat de Asociaţia Română pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate în 2020, imediat după ieşirea din starea de urgenţă.

Nevoia acestui proiect a venit din faptul că zonele pietonale din Bucureşti sunt reduse (singurele străzi pietonale permanente sunt în Centrul Vechi), pieţele publice sunt aproape inexistente, dar şi pentru că interacţiunea bucureştenilor cu spaţiul public este destul de redusă, iar promenada şi explorarea urbană sunt noţiuni familiare unui număr redus de locuitori.

Astfel, în centrul Capitalei, străzile sunt deschise pentru pietoni şi închise pentru maşini, pe durata weekend-urilor, de la Grădina Kiseleff la Dâmboviţa şi de la Grădina Icoanei la Grădina Cişmigiu. Proiectul cuprinde 7 zone pietonale, 34 de străzi şi 11,66 kilometri de străzi care devin pietonale în fiecare sâmbătă şi duminică, între 11.00 – 22.00, până în toamnă, mai exact până pe 17 octombrie 2021.

„Scopul principal al acestui proiect este să apropiem locuitorii de oraş, să creăm un context de interacţiune cu spaţiul public, în care bucureşteanul să poată să se oprească pe stradă, să privească, să asculte şi să se identifice cu oraşul.

Credem că Străzi Deschise este un manifest pentru viitorul oraşului şi un pas important pentru o viaţă urbană de calitate. La nivel punctual, ne dorim creşterea siguranţei pietonilor şi a bicicliştilor, încurajarea activităţilor recreaţionale, dar şi a mersului pe jos, un pas necesar în vederea reducerii poluării“, a declarat Alberto Groşescu, vicepreşedintele Asociaţiei Române pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate (A.R.C.E.N).

Proiectul a fost dezvoltat în colaborare cu Asociaţia Baza, implementat de Primăria Municipiului Bucureşti, şi va fi activ până pe data de 17 octombrie.

„Impactul “Străzi Deschise” asupra afacerilor din zonele pietonale a fost extrem de vizibil, sunt foarte multe entităţi comerciale care s-au ridicat puternic şi care s-au dezvoltat în jurul zonelor pietonale. Cel mai bun exemplu este zona Calea Victoriei în dreptul străzii Piaţa Amzei, care a devenit o zonă efervescentă în week-end-uri, cu o densitate mare de oameni. Este extrem de importantă perpetuarea acestui proiect în anii următori şi este evident că proiectul şi contextul pe care îl oferă inspiră comunităţile, care uşor-uşor îşi aduc aportul şi dau valoare proiectului, contribuind astfel la activarea vieţii urbane a oraşului“, a adăugat vicepreşedintele A.R.C.E.N.

Proiecţii video, ca formă de manifestare a culturii urbane

Les Ateliers Nomad este un studio de comunicare vizuală din Bucureşti, fondat în 2010 de Alex Petroşanu şi Matei Dersidan, doi prieteni pasionaţi de design şi arhitectură. Compania este specializată în cartografiere video, animaţie 3D, post-producţie şi CGI şi scenografie de evenimente video. Pentru că de o bună bucată de vreme, bucureştenii au avut ocazia să vadă multe astfel de producţii artistice şi gusturile lor evoluează constant şi tehnica a evoluat enorm, acest tip de artă ţine pasul cu trendurile.

„În urmă cu 10 ani şi ceva, am realizat că e din ce în ce mai mare nevoie de această nouă artă. Noi creăm emoţii, augumentăm realitatea, provocăm imaginaţia spectatorului care intră într-o lume magică plină de culoare, linii, forme, lumini, muzică şi efecte. Construim şi deconstruim elemente de arhitectură, chiar faţade întregi, adăugăm şi ştergem lumi în scenografiile video pe care le-am făcut până acum, îi provocăm pe oameni să interacţioneze cu instalaţiile concepute de noi“, explică Alex Petroşanu, unul dintre fondatorii proiectului.

Cei de la Les Ateliers Nomad au realizat proiecţiile pe apă pentru spectaculoasele Fântâni ale Bucureştiului modernizate de Apa Nova, conceptul pentru Ziua Eroilor sau colosalul mapping pe Palatul Parlamentului cu ocazia iMapp.

Bucureştenii, interesaţi de spaţii de coworking, makerspace, ateliere şi studio-uri private

Nod Makerspace este primul centru creativ de dimensiuni mari din Romania, un ecosistem de creaţie şi de lucru, construit în fostul Complex Industria Bumbacului, Bucureşti, care oferă acces pe bază de membership la o gamă largă de unelte şi echipamente pentru fabricaţie digitală şi prototipare rapidă. Scopul pe termen lung al acestui proiect este crearea de oportunităţi pentru îmbunătăţirea nivelului de trai, local şi global (incubator) şi închegarea unei comunităţi open-source puternice.

Oamenii care au biroul sau echipa aici activează în domenii diferite: design de obiect, IT, tech, arhitectură, pictură, sculptură, branding, inventică, graphic design, programe educaţionale pentru copii şi multe altele. Lucrează împreună, fac schimb de idei şi know-how într-un spaţiu fresh & viu. 

„Cultura urbană reprezintă valorile spirituale sau materiale create de locuitorii oraşului pentru locuitorii oraşului. Aceasta este pretutindeni în oraş, pe străzi, pe clădiri, pe autobuze, pe uşile barurilor, în evenimente, în comportamentul şi în mentalităţile oamenilor.

Cultura urbană defineşte identitatea oraşului. Cultura urbană dă personalitate unui oraş şi uneşte locuitorii în jurul ei. Apetitul bucureştenilor pentru cultura urbană este mare. Deşi la prima vedere nu pare, oamenii îşi doresc să fie mai aproape de oraşul lor, să se bucure de el şi să simtă că fac parte dintr-o comunitate în care îşi pot găsi interese comune, dar să şi înveţe lucruri noi unii de la alţii.“, spune Mihaela Alexandrescu, People & Operations Lead la Nod Makerspace.

Acest material a fost dezvoltat cu sprijinul Apa Nova, promotor al dezvoltării urbane durabile prin politici şi strategii care permit o reducere a amprentei de carbon la nivelul oraşului, protecţia mediului, dar şi promovarea utilizării eficiente a resurselor naturale.