Consiliul General decide miercuri: Mihai Şora şi Tiberiu Uşeriu, cetăţeni de onoare ai Bucureştiului

În şedinţa de miercuri a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) va fi dezbătut şi un proiect referitor la numirea filosofului Mihai Şora şi a maratonistului Tiberiu Uşeriu cetăţeni de onoare ai Capitalei.

Primăria Capitalei ar urma să îi ofere titlul de Cetăţean de Onoare al Capitalei maratonistului Tiberiu Uşeriu, care reprezintă "un exemplu de curaj, voinţă, dăruire şi performanţă”, potrivit unui proiect de hotărâre aflat pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului General al Municipiului (CGMB).

În expunerea de motive a proiectului propus de primarul Gabriela Firea, se arată că Tibi Uşeriu, în vârstă de 42 de ani, este singurul est-european care a reuşit să termine ultramaratonul de 563 de kilometri de la Cercul Polar, pentru al treilea an consecutiv.

Tiberiu Uşeriu a petrecut nouă ani în închisoare pentru infracţiuni grave, însă a stârnit admiraţia României şi a lumii în 2016 când a reuşit să câştige competiţia „6633 Arctic Ultra”, spune municipalitatea.

"Transformarea incredibilă a unei conştiinţe – de la un infractor la un învingător al unei curse considerate ca fiind cel mai greu ultramaraton din lume – a creat un exemplu apreciat şi promovat de toată presa românească şi internaţională. Performanţa nu e doar pentru reabilitarea lui Tiberiu Uşeriu. Această performanţă este despre cum să-i reabilitezi pe alţii prin exemplul lui Tiberiu Uşeriu”, mai scrie în expunerea de motive.

Tiberiu Uşeriu a câştigat anul acesta cursa de plus 350 de mile a Maratonului Arctic Ultra 6633, pentru a treia oară consecutiv. Maratonul canadian este considerat cel mai dur din lume. Ceilalţi trei români care au luat startul au abandonat în primele două zile.

Tibi Uşeriu a parcurs peste 380 de mile în mai puţin de 173 de ore.

Uşeriu a îndurat condiţii extreme de temperatură, a suferit degerături, umflături ale feţei, dar nu a abandonat cursa, în care au mai rămas doar şase concurenţi pe traseu.

Tibi Uşeriu a spus ulterior că nu va refuza titlul de Cetăţean de Onoare al Capitalei din respect pentru bucureşteni, însă nu se va prezenta la ceremonia de decernare şi nici la alte festivităţi. El a scris pe pagina sa de Facebook că îşi doreşte ca exemplul său să-i inspire pe cei care doresc să-şi depăşească limitele în slujba binelui, nu pentru „a-i reabilita pe alţii”, aşa cum a argumentat municipalitatea.

Filosoful Mihai Şora, Cetăţean de Onoare al Capitalei

Consilierii generali USR propun acordarea titlului de Cetăţean de Onoare al Capitalei filosofului Mihai Şora, în semn de recunoaştere a activităţii sale şi a contribuţiei aduse la dezvoltarea şi promovarea valorilor culturale româneşti.

Consilierii spun că Mihai Şora, în vârstă de 101 ani, este o personalitate marcantă a societăţii româneşti contemporane, având o activitate publicistică remarcabilă. Printre operele sale filosofice şi eseistice se numără „Sarea pământului”, „A fi, a face, a avea”, „Eu&tu&el&ea sau dialogul generalizat”, „Clipa şi timpul” şi „Câteva crochiuri şi evocări”.

Mihai Şora a fost redactor-şef la Editura de Stat pentru Literatură şi Artă între 1959 şi 1969, fiind fondatorul colecţiei de cărţi ”Biblioteca pentru toţi”, şef de secţie între 1951 şi 1954 la Editura pentru limbi străine şi a fost primul ministru al Învăţământului după căderea regimului comunist, în guvernul Petre Roman. Şi-a dat demisia din guvern în semn de protest faţă de mineriadele din 13-15 iunie 1990, fiind singurul ministru din guvern care a făcut acest gest.

De asemenea, filosoful este membru fondator al Alianţei Civice, al Grupului de Dialog Social şi al Societăţii Române de Fenomenologie.

Mihai Şora a primit Premiul Uniunii Scriitorilor în 1978 şi 1998, Ordinul naţional „Steaua României” în grad de Cavaler în 2016, precum şi Decoraţia regală „Nihil Sine Deo” în 2011.