Bucureşti: Catrinel Panaite vrea să redea Casa Poporului oamenilor
0Arhitecta Catrinel Panaite a câştigat săptămâna trecută un concurs de specialitate care avea ca temă schimbarea la faţă a Casei Poporului.
Zece tineri arhitecţi au propus faţade imaginare pentru Palatul Parlamentului, a doua construcţie din lume ca mărime, în cadrul competiţiei „Schimbarea la faţă a Casei Poporului“, care a avut premierea săptămâna trecută. Tânăra arhitectă Catrinel Panaite s-a numărat printre câştigătorii competiţiei prin proiectul „People’s House“, care propunea redarea clădirii poporului.
„Nu trebuie să uităm că totul este o joacă. Nimeni nu a făcut un proiect de modificare propriu-zisă a Casei Poporului pentru că aşa ceva este imposibil. Dar trebuie să tragem un semnal de alarmă pentru că a început să ne placă urâtul“, explică Catrinel.
Casele poporului
Nişte case viu colorate atârnate precum nişte balcoane de faţada Palatului Parlamentului şi locuite de oameni care s-au întors dintr-o dată de nicăieri reprezintă propunerea arhitectei. „Este o formă de arhitectură fără arhitect, fiecare a venit şi s-a aşezat acolo, fără a respecta vreo regulă“, îşi explică planul tânăra.
Ea consideră ca imensa construcţie trebuie făcută mai accesibilă, iar, dacă ar fi să realizeze un proiect real de schimbare la faţă Casei Poporului, prima mişcare pe care ar face-o ar fi dărâmarea gardului. „Inaccesibilitatea poporului la această clădire m-a determinat să particip la această competiţie. Era o şansă de a le aminti oamenilor, dar şi celor care au o putere de decizie, că nu e normal“, spune ea.
În două zile a creat conceptul, iar în alte două zile Catrinel a realizat proiectul în sine. „«Casele Poporului» este un joc de cuvinte care încearcă să repare minciuna din numele clădirii. Conceptul reprezintă o şansă de a descuia un furnicar de oameni“, mai spune arhitecta.
Clădirile de birouri – noua arhitectură a Capitalei
Catrinel lucrează într-un birou de arhitectură renumit de aproape patru ani, adică de când a ieşit de pe uşa facultăţii. Aici realizează proiecte de clădiri de birouri. Încearcă zi de zi să-i convingă pe beneficiari că în afară de betoane şi sticlă trebuie să mai existe şi verdeaţă în oraş. „Mă gândesc ca fiecare linie pe care o trasez pe planşă să facă bine nu doar beneficiarului care îşi doreşte o clădire cât mai mare şi costuri cât mai mici, ci şi oraşului“, spune cu sinceritate Catrinel.
Pentru a-şi verifica „liniile pe care le trasează pe planşe“, tânăra îşi pune casca pe cap şi intră pe şantier. „Persoanele de pe şantier au mai mult respect faţă de arhitect decât beneficiarul. Arhitectura nu este un domeniu teoretic, îţi dă şansa de a face ceva concret“, spune Catrinel.
Ce-i place: Îi place să meargă pe munte pentru că acolo găseşte o arhitectură a naturii, şi nu una a betoanelor. „Am mers în fiecare an la munte şi n-aş vrea să mă opresc vreodată“, mărturiseşte Catrinel.
Ce nu-i place: Nu-i place că oamenii din jurul ei s-au obişnuit cu lucrurile urâte şi uită că acestea ar putea fi înlocuite, schimbate, transformate în ceva mai bun sau mai frumos. Din acest motiv ea crede că oamenii s-au obişnuit şi cu sluţenia Casei Poporului.
Întrebări şi Răspunsuri
În ultima vreme Capitală a început să fie sufocată de clădiri de birouri. Ce ai schimba tu, ca arhitect?
Clădirile de birouri dăunează nu numai imaginii oraşului, dăunează şi celor care lucrează în ele pentru că nu au spaţiu suficient, nu văd viaţă în jur, ci doar pereţi, birouri şi calculatoare. De schimbat poate că aş schimba faţadele blocurilor din Bucureşti. Au început să se schime odată cu izolările termice, dar se schimbă pestriţ. Nu cred că a fost consultat vreun arhitect în alegerea culorilor.
Dacă nu ai fi ales arhitectura, spre ce carieră te-ai fi îndreptat?
Mi-ar fi plăcut să fac arheologie. Mi se pare o muncă tehnică şi imaginativă, în acelaşi timp.
Profil
Născută: 11 aprilie 1981, Bucureşti
Studii: Facultatea de Arhitectură a Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“, din Bucureşti
Profesie: arhitect
Hobby-uri: Este pasionată de înot, tenis şi bicicletă.