Bucureştenii nu sunt hotărâţi dacă vor Catedrala Neamului

Un studiu realizat de Fundaţia Soros în luna iunie a acestui an a scos la iveală faptul că bucureştenii nu sunt încă pe deplin convinşi de necesitatea construirii monumentului şi nu sprijină finanţarea lui din fonduri publice.

Doar 49 % din bucureştenii chestionaţi de Fundaţia Soros se declară de acord (total sau parţial) cu ridicarea megacatedralei, în timp ce 25% sunt împotriva proiectului.




Restul, de 26%,  nu au încă o opinie conturată din acest punct de vedere. În ceea ce priveşte sursa de finanţare, cea mai mare parte locuitorilor Capitalei este de părere că fondurile necesare trebuie să fie din bugetul Bisericii Ortodoxe Române (BOR), exclusiv, sau cu o contribuţie mică de la bugetul de stat. Astfel, 24% dintre respondenţi sunt de părere că banii ar trebui să fie exclusiv din fondurile BOR, în timp ce 26% cred că cea mai mare parte din fonduri ar trebui să fie din banii Bisericii la care să se adauge şi o contribuţie de la bugetul de stat.



Instrument electoral eşuat?

Cu toate acestea, numărul celor care sunt nehotărâţi sau nu au o opinie este foarte mare: 31%.

„Anul 2012 este anul alegerilor locale şi parlamentare şi de obicei îna stfel de ani politicienii alocă bani pentru biserici, în speranţa unui câştig electoral facil. Însă, din perspectiva răspunsurilor la aceste întrebări, uşurinţa cu care atât primarul general al Capitalei  cât şi primarii de sector au decis alocarea unor fonduri din bugetele pe care le administrează pentru proiectului Catedrala Mântuirii Neamului s-ar putea să nu fie deloc un atu electoral, aşa cum probabil îşi doresc edilii“, se arată în studiul Fundaţiei Soros, „Religie şi comportament religios“.

Românii nu mai au bani de dat la Biserică

În iunie 2011, 54%  din români se declarau de acord (parţial sau total) cu finanţarea proiectelor Bisericii din bugetul de stat, în timp ce 35% erau împotrivă, iar 11% nu aveau încă o opinie. La prima vedere, situaţie pare să fie favorabilă unor investiţii publice în infrastructura religioasă.  Însă, comparând aceste rezultate cu cele ale unor sondaje realizate acum 11 ani, lucrurile nu stau chiar aşa, ba chiar românii nu mai par aşa dispuşi să finanţeze proiectele religioase. Astfel, datele Barometrului de Opinie Publică, ediţia mai 2000, arată că 74% din români spuneau că statul trebuie să finanţeze Biserica. Într-o cercetare IPP-Gallup din noiembrie 2003 (Extremism şi intoleranţă în România) procentul era de 76%. „Cu siguranţă ceva s-a schimbat în aceşti ani, şi nu putem spune dacă nu cumva chiar numărul mare de proiecte religioase dinanţate din fonduri publice joacă un rol în modificarea opiniilor“, încearcă să găsească o explicaţie realizatorii studiului Fundaţiei Soros.



Proiectul catedralei are mai mulţi susţinători în mediul rural decât în cel urban, iar sprijinul pentru proiect creşte odată cu vârsta şi scade semnificativ dacă nivelul de educaţie este mai ridicat.

Dar din dar se face Catedrală

Anul acesta, de la administraţia locală, Patriarhia a primit deja 4 milioane de euro, pentru Catedrala Neamului. Suma strânsă din donaţii este, pentru moment, confidenţială.

Lucrările la Catedrala Mântuirii Neamului au început deja iar Biserica Ortodoxă Română vrea să strângă anul acesta 47 de milioane de euro.
Primăria condusă de Liviu Negoiţă, a Sectorului 3, a donat anul acesta 2 milioane de euro. Primăria sectorului 6 a donat până acum 400 de mii de euro, urmând ca la rectificarea bugetară să mai dea cam tot pe atât. Primăria Capitalei a răspuns şi ea solicitării venite din partea Patriarhiei.

Consilierii municipali au decis să dea bisericii 2 milioane de euro. Acestor sume se adaugă la cele 10 milioane de lei date de Primarul Sectorului 2, Neculai Onţanu. Până acum, peste 36.000 de români au făcut donaţii pentru  construirea Catedralei.

Catedrala Neamului va avea două săli polivalente la subsolul construcţiei, cafenea şi autoservire la demisol, cât şi un hotel.