Biserica Sfântul Spiridon „Nou‟, unde Elena Băsescu se căsătoreşte: cimitir pentru domnitori fanarioţi, dărâmată de vânt şi de cutremure

Elena Băsescu, fiica preşedintelui Traian Băsescu, se va căsătoreşte religios cu Bogdan Ionescu astăzi, la Biserica Sfântul Spiridon cel „Nou‟ din Capitală, lăcaş de cult care găzduieşte mai multe morminte ale unor domnitori fanarioţi.

Biserica Sfântul Spiridon cel „Nou‟ este una dintre cele mai mari lăcaşe de cult ortodoxe din Capitală, fiind amplasată la mică distanţă de Piaţa Unirii.

În locul bisericii din Centrul Bucureştiului a existat, în 1768, o altă biserică, ctitorie a domnitorului Scarlat Ghica, terminată de fiul acestuia, domnitorul Alexandru Ghica. Din cauza stricăciunilor suferite la cutremure şi incendii, s-a hotărât rezidirea lăcaşului.

Biserica actuală a fost construită între 1852-1858 şi pictată în ulei, în stil renascentist, inclusiv tâmpla de pictorul Gheorghe Tattarescu. În anul 1885, un vânt puternic a dărâmat foişoarele celor două turle dela faţada principală, fiind refăcute imediat, dar nerespectând aspectul lor iniţial.

Nunta Elenei Băsescu l-a pus pe jar pe Patriarhul Daniel

În anul 1954, după deteriorările cutremurului din 1940 au urmat reparaţii capitale. Cu această ocazie s-au adăugat în interior două balcoane laterale şi un al treilea balcon, sub cel existent pentru cor  şi a fost spălată  pictura.

După anul 1966 s-au efectuat lucrări de consolidare a turlelor şi bolţilor şi subzidire înlocuind fundaţiile iniţiale din stâlpi de stejar, cu un radier general din beton armat. Lucrările de restaurare au fost făcute sub îndrumarea acad. prof. ing. Aurel Beleş, ing. Dumitru Gheorghe Popescu, ing. Ioan Eugen Beleş.

Stricăciuni mari s-au produs la cutremurele din 1977 şi 1986, când lucrările metroului au afectat altarul bisericii, după care au fost executate alte importante consolidări.

EBA se laudă pe Twitter: "Meniul de nuntă conţine caviar, rochia de mireasă a costat 4.500 de euro, iar verighetele 500 de euro"

Lăcaşul de dimensiuni impresionante (41,40 x 20 m), păstrează înfăţişarea originală în stil neogotic. Planul este de formă dreptunghiulară, compus dintr-o singură navă precedată de un mic vestibul şi terminată spre răsărit cu absida poligonală a Altarului. Intrarea se face printr-un portic situat între turnurile laterale, având o arcadă centrală şi două travei laterale mai înguste, sprijinite pe coloane perechi.

În interior, nava este acoperită cu un sistem de bolţi semicilindrice, arce şi pandantivi, peste care, în centrul naosului se ridică turla principală. Ferestrele mari sunt decorate cu vitralii confecţionate la Viena.

600 de invitați la nunta Elenei Băsescu. Luna de miere, amânată

La reconstrucţia bisericii au fost păstrate mormintele atribuite ctitorilor şi ale familiei acestora.

Biserica are un acoperiş terminat cu frontoane pe faţade. Ornamentaţia exterioară este realizată cu elemente neogotice, fiind tratată şi cu elemente ceramice de culoare roşie, la frizele cornişei, la ancadramentele ferestrelor, la rozetele depe faţadele laterale. Deasupra intrării se află o mare rozasă sculptată in piatră.

„Scarlat Ghica zideşte biserica Sf. Spiridon cel Nou, la 1765, pe Calea Şerban Vodă, în care s-au îngropat vreo câţiva domni fanarioţi‟, Dimitrie Papazoglu - „Istoria fondarei oraşului Bucureşti‟.