Ştefan Stăiculescu, decanul de vârstă al antrenorilor emeriţi

Ştefan Stăiculescu este decanul de vârstă al anternorilor emeriţi de la poalele Tâmpei şi unul dintre cei mai activi membri ai Clubului Olimpic Braşov.

S-a îndrăgostit de schi de la vârsta de opt ani, când a primit în dar de la tatăl său prima perecehe de schiuri, iar apoi a făcut carieră din acest sport. „Tata nu era prea avut, însă îi plăcea mişcarea în aer liber aşa că mi-a făcut cadou o pereche de schiuri simple, făcute de un meşteşugar din Cristian. Nu semănau nici pe departe cu schiurile ce sunt astăzi, dar eram tare mândru când ieşeam cu ele, mai ales că alţi copii, ca să schieze, improvizau schiuri din doage de butoi", s-a destănuit nenea Fănică.

A fost cel mai tânăr antrenor

În 1948 a fost încorporat în trupele de jandarmi, iar acest lucru i-a oferit şansa să se remarce ca sportiv şi, practic, a fost punctul de plecare pentru viitoarea sa carieră. „În iarna acelui an au avut loc Campionatele de Schi ale Armatei. Am obţinut clasări onorabile, iar cei mai buni schiori au fost reţinuţi pentru a se înfiinţa secţia de profil al Clubului Sportiv Dinamo", a explicat braşoveanul. Doi ani mai târziu, el avea să devină cel mai tânăr antrenor de schi, iar la scurt timp, i-a fost încredinţat spre antrenare şi lotul olimpic. „Se apropia Olimpiada de Iarnă de la Oslo, iar autorităţile sportive de la noi doreau o prezenţă mult mai consistentă decât cu patru ani în urmă, la Saint Moritz. Cum secţia de fond pe care o antrenam era cea mai bună, mi-au încredinţat şi lotul olimpic ce urma să evolueze în premieră pe plan internaţional în perioada postbelică", şi-a adus aminte antrenorul.

El păstrează încă vie în memorie Olimpiada din 1952 de la Oslo. „Deşi războiul se făcea simţit încă în lume, la această competiţie a domnit atmosfera olimpică de prietenie şi de pace. A fost cu adevărat impresionant", ne povesteşte Stăiculescu. Eforturile i-au fost răsplătite, iar elevii săi au obţinut rezultate notabile, astfel că a fost reconfirmat ca antrenor  şi pentru viitoarea Olimpiadă albă, de la Cortina d' Ampezzo din Italia.

De asemenea, timp îndelungat, a ocupat şi funcţia de antrenor coordonator al centrelor de schi biatlon din ţară, lucrând cu sportivi de toate vârstele.                                                                                                                                                                                                                                                                   

 Un palmares bogat

De-a lungul anilor, Ştefan Stăiculescu a lăsat multe urme în lumea sportului, iar acum se preocupă de organizarea întrecerilor memoriale la schi, omagiu adus unor personalităţi de elită ale acestui sport. Un bilanţ al activităţii sale ca antrenor ar fi obţinerea a 120 de locuri I la concursurile internaţionale de schi fond şi biatlon, 15 titluri balcanice şi, nu în ultimul rând, 185 de titluri la campionatele naţionale. Trofeele, plachetele, medaliile şi diplomele sunt expuse la loc de mare cinste în apartamentul antrenorului.

Întrebări şi răspunsuri:

Care a fost cel mai frumos moment al carierei?

Cel mai mult m-au marcat ediţiile Jocurilor Olimpice, din anii 1952, de la Oslo, şi 1956 de la Cortina d'Ampezzo din Italia. A fost practic o şansă pentru echipa noastră să iasă din ţară, fiindcă pe vremea regimului comunist nu mai aveai cum să pleci unde voiai şi am avut parte de impresii şi imagini copleşitoare şi, în plus, de o competiţie antrenantă.

Ce părere aveţi despre starea domeniului schiabil?

Clubul Olimpic Braşov, din care fac parte, a adresat, cu mulţi ani în urmă, memorii Primăriei prin care deplângeam situaţia deplorabilă a domeniului schiabil, dar, din păcate, nu s-a luat nicio măsură. Poiana Braşov ar trebui să fie numărul unu, datorită reliefului accidentat ce se pretează pentru construcţia pârtiilor pentru probele alpine. Din păcate, schiorii noştri alpini sunt la coada plutonului, fiindcă nu au un loc unde să se antreneze.

Ce-i place:

„Pasiunea mea cea mai de preţ a fost dintotdeauna sportul. De aceea am vrut să fiu tot timpul la curent cu toate problemele legate de acest domeniu. Totodată, am cochetat şi cu gazetăria şi am scris despre performanţele schiorilor noştri peste hotare", ne-a spus braşoveanul.

Ce nu-i place:

„Timp de 12 ani am fost preşedintele asociaţiei blocului în care locuiesc. Întotdeauna am vrut să fie curat şi, mai ales, să avem o grădină şi o curte aranajată în jurul blocului. Nu i-am putut suporta pe cei necivilizaţi care nu ştiu să păstreze ordinea şi curăţenia pe unde merg", a explicat nenea Fane.

Profil:

Născut: 2 ianuarie 1925, Cristian, Braşov

Studii: Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale Braşov

Familie: Căsătorit

Pentru ultimele noutăţi din Braşov, click pe poza de mai jos