România lui Moş Gerilă, de fapt un tânăr atletic inventat de comunişti. „Din 1948, Moş Crăciun a mai venit doar clandestin“

Instaurarea regimului comunist în România a venit la pachet cu desfiinţarea unor tradiţii cu substrat religios. Cel mai crunt au fost loviţi românii prin Moş Gerilă, promovat drept idealul omului socialist de tip nou, muncitor în putere şi entuziast, care aducea cadouri copiilor la Revelion, şi nu de Crăciun.

Instaurarea regimului comunist în România a avut printre efecte şi prigonirea celui mai marcant simbol al sărbătorilor de iarnă, Moş Crăciun. Locul acestuia a fost luat cu forţa de Moş Gerilă, traducerea din rusă a lui Ded Moroz, care are la origini tradiţii pre-creştine slave.

„Moş Gerilă, acolo unde s-a încetăţenit şi a fost acceptat, venea în ajunul Anului Nou, în seara de 31 decembrie. În perioada influenţei Uniunii Sovietice asupra Europei de Est şi a României, regimurile comuniste au încercat să-l introducă în tradiţiile locale pe Moş Gerilă ca substitut al celorlalţi doi moşi - Nicolae şi Crăciun, în tentativa lor de a înlătura rolul religiei din tradiţii şi de a îndepărta forţat cultura acestor ţări de simbolistica religioasă. Ultimele zile de glorie ale lui Moş Crăciun au fost 25 decembrie 1946 şi 25 decembrie 1947. Începând cu 1948, Moş Crăciun a mai venit doar clandestin, pentru că 25 decembrie a devenit zi lucrătoare. Oficial, fusese deturnat de la putere de Moş Gerilă, care venea însă pe 30 sau 31 decembrie. În acelaşi timp, Moş Crăciun prindea puteri în ţările europene vestice şi în Statele Unite, consolidându-şi poziţia de simbol al sărbătorilor de iarnă“, precizează sociologul şi psihologul braşovean Aurelian Danu.

Portretul-robot al lui Moş Gerilă

Noul moş din anii 1950, care nu mai venea de Crăciun, ci de Revelion, era tânăr, atletic, proletar, cu pieptul dezgolit, zâmbitor la gândul de a intra în prima uzină pentru a se dedica partidului, prin muncă. În mâna dreaptă ţinea „Noua istorie a României“, detaliu extrem de important pentru mesajul pe care noul tip de Moş Crăciun intenţiona să-l transmită.

Mai mult, într-un articol cu titlul „Dialog de Crăciun”, publicat în oficiosul PCR „Scânteia”, noua realitate e spusă franc: „De anul acesta Crăciunul nu va semăna cu altele şi aceasta o ştiu toţi aceia care se călăuzesc după steaua ce suie în fiecare seară pe cerul mare al Moscovei”.

Pe întreaga perioadă comunistă, achiziţionarea „cadourilor” era o adevărată aventură. Poate aveai noroc să „prinzi” nişte jucării chinezeşti, care erau aprovizionate exclusiv în decembrie şi pentru care stăteai la cozi.

În ceea ce priveşte sărbătorile de iarnă, acestea însemnau altă serie de cozi interminabile şi bineînţeles mersul la ridicarea cotelor impuse de cartele pentru produse alimentare şi acelea obţinute tot la coadă. Tot la coadă - şi exclusiv în decembrie - poate aveai „norocul” să vezi cum arată portocalele sau bananele…

Indiferent de situaţie, două erau realităţile clare ale sărbătorilor de iarnă: prezenţa lui Moş Gerilă de Anul Nou, declararea zilei de 25 decembrie ca fiind lucrătoare şi cozile interminabile.

După 1989, Moş Crăciun a revenit şi în România

După evenimentele din 1989, românii s-au reîntors la tradiţionalul Moş Crăciun, bătrânelul acceptat în legătură cu sărbătoarea religioasă creştină a naşterii lui Isus Hristos. Moş Crăciun, cel care le aduce cadouri tuturor copiilor cuminţi în noaptea de 24 decembrie, reprezintă o transpunere a magilor ce i-au adus daruri lui Isus la naşterea sa şi este simbolul tipului creator.

„De fapt, de numele lui Moş Crăciun, îndrăgitul bătrânel care le aduce, în noaptea de 24 decembrie, cadouri tuturor copiilor cuminţi, se leagă tot felul de legende, care de care mai impresionantă. Una dintre legendele care explică apariţia lui Moş Crăciun spune că blajinul bătrânel era, la început, un bărbat foarte hain şi răzbunător”, mai spune Aurelian Danu.

Moş Crăciun s-a răzbunat pe soţia lui, Crăciuniţa

În noaptea în care Fecioara Maria a intrat în travaliu, a bătut la prima uşă ce i-a ieşit în cale, pentru a cere ajutor. I-a răspuns Crăciuniţa, soţia lui Moş Crăciun, care, ştiind de frica lui, a cazat-o în grajd şi a ajutat-o să-l aducă pe lume pe Iisus.

Când a aflat ce s-a întâmplat fără ştirea lui, Moş Crăciun s-a răzbunat pe Crăciuniţa şi i-a tăiat mâinile, drept pedeapsă. Însă, Maica Domnului i le lipeşte la loc, chiar în faţa lui Crăciun, care află, cu această ocazie, cine este Fecioara Maria. De bucurie că nevasta a scăpat nevătămată de pedeapsa lui necugetata, Crăciun aprinde din trunchiuri de brad, un rug în curtea casei sale şi încinge o horă cu toate slugile.

După joc, Crăciun, care era cioban la bază, a împarţit sfintei familii daruri păstoresti: lapte, caş, urdă şi smântână. De aici transfigurarea lui Moş Crăciun într-un sfânt, care aduce în Ajunul Naşterii lui Iisus daruri copiilor.

Scrisoare către Moş Crăciun şi Ajunul Crăciunului

Obiceiul de a redacta o scrisoare către Moş Crăciun este o tradiţie de Crăciun. Scrisorile de obicei conţin o listă de jucării pe care le doresc copiii şi confirmarea faptului că au fost buni. Unii sociologi au constatat că fetele de obicei scriu mai politicos şi mai mult decât băieţii, chiar dacă cererile lor nu sunt mai mari decât ale celorlaţi şi au tendinţa de a folosi expresii mai complexe. Fetele cer cel mai adesea şi cadouri pentru alte persoane.

Satul lui Moş Crăciun din Finlanda a fost înfiinţat în 1985 şi din acel an au fost primite peste 12,5 milioane de scrisori din peste 197 de ţări. În Statele Unite, copiii lasă în seara de Ajun prăjituri şi lapte pentru Moş Crăciun. În Olanda, acesta vine pe un cal alb şi pune cadourile în saboţi confecţionaţi din lemn, iar în Rusia el este însoţit de Albă-ca-Zăpada. În Suedia, darurile sunt puse într-un sac îngropat adânc în zăpadă, iar Moş Crăciun este un pitic îmbrăcat în roşu, cu barbă albă, căruia îi place să mănânce orez cu lapte (o mâncare tradiţională).

În Italia există obiceiul ca, înainte de Moş Crăciun, să vină Befana. Ea se deplasează pe mătură şi verifică dacă au fost cuminţi copiii, lăsându-le cadouri lângă brad. În Anglia, cei mici aruncă scrisorile pentru Moş Crăciun în sobă astfel încât dorinţele lor să iasă pe coş.

În Islanda există 13 Moşi Crăciun, câte unul pentru fiecare zi a sărbătorilor de iarnă. În perioada 24 decembrie – 6 ianuarie, aceştia împart copiilor cuminţi cadouri, cei răi primind un cartof. În Elveţia, el aduce pomul de Crăciun în casele oamenilor, obicei ce datează din 1775.

Şapte dovezi incontestabile că Moş Crăciun există!

Renii sunt reali. Rangifer tarandus e un rumegător care trăieşte în regiunea arctică de tundră sau taiga. N-ai mai auzit de el până acum? Probabil îl cunoşti sub denumirea lui populară: ren! Aşa e, renii sunt reali! Ceea ce înseamnă că şi sania lui Moş Crăciun pe care ei o trag este reală. Şi dacă sania Moşului există, atunci…

Care altul ar fi scopul hornurilor decât să poată coborî Moşul prin ele? Niciunul! Au fost proiectate şi construite special pentru ca Moş Crăciun să-ţi poată intra în casă fără să spargă geamul sau să dărâme uşa.

Cadourile nu se teleportează sub brad! Cineva le pune acolo. Evident că Moş Crăciun!

Există atâtea poze cu el! Fie că vorbim despre fotografii, desene, figurine sau felicitări, Moş Crăciun arată la fel peste tot: barbă albă, costum roşu, cizme negre… Dacă n-ar fi existat cu adevărat, lumea l-ar fi ilustrat diferit, nu?

A fost surprins până şi pe camerele de supraveghere. Sunt o mulţime de videoclipuri care stau dovadă clară, incontestabilă, a existenţei lui Moş Crăciun! Nici măcar nu ştia că e filmat!

Polul Nord nu e un loc fictiv! Ştim cu toţii că Moş Crăciun locuieşte tocmai la Polul Nord. Casa lui Moş Crăciun demonstrează această realitate. Aceasta se află în Rovaniemi, Finlanda.

Îl poţi urmări live chiar pe Google Maps. Cei de la Google au căzut de acord cu Moş Crăciun să-i difuzeze online traseul pe 25 Decembrie! Folosind aplicaţia Google Maps, vei putea urmări în timp real unde se află Moşul şi pe unde poposeşte!