Drăguşul, unul dintre cele mai frumoase sate din România, intră în sărbătoare. Turiştii pot afla despre vechiul obicei al buzduganului
0Drăguşul, situat la 90 de kilometri de Braşov, la poalele Munţilor Făgăraş, a fost desemnat în 2013 el mai frumos sat din România în urma unei competiţii naţionale. În fiecare an, de Sfânta Maria, satul intră în sărbătoare.
Sâmbătă se va deschide ineditul labirint din lanul de porumb. Tot sâmbătă turiştii pot vedea o paradă a lipiţanilor de la Sâmbăta şi vor putea asista, de la ora 18.00 la concerte susţinute de Mihai Teacă, Adda, The Band şi Direcţia 5.
Labirintul din lanul de porumb este unic în România. Aici, poveştile şi basmele populare prind viaţă, şi pe aleile înguste vă puteţi întâlni cu Ileana Cosânzeana, Făt Frumos, Zmeul sau cu Baba Cloanţa. Labirintul Poveştilor de la Drăguş este un ecoparc într-un lan de porumb prin care îţi poţi croi drum doar dacă ai cultură generală. Se întinde pe trei hectare, iar o călătorie prin labirint se transformă într-o aventură fascinantă în lumea poveştilor.
Labirintul constă într-o reţea de alei, trei piaţete şi o piaţă circulară amenajate în interiorul lanului. La intersecţia aleilor, există indicatoare cu câte o întrebare despre cultura generală rurală. Fiecare întrebare are două sau mai multe variante de răspuns. Sub fiecare răspuns se află câte o săgeată, iar răspunsul corect indică direcţia cea bună a drumului. Labirintul se deschide în luna august şi poate fi vizitat până în luna octombrie. Intrarea este liberă.
Sărbătoarea buzduganului
Sărbătoarea continuă duminică de la ora 14.00 cu tradiţionalul obicei al buzduganului. De la ora 16.00 petrecerea continuă cu un spectacol folcloric, al cărui cap de afiş este Sebastian Stan.
Sărbătoarea „Buzduganului“ este un obicei popular vechi al locului, unul de mulţumire către Dumnezeu. Din cele mai frumoase spice se face un buzdugan, în formă de cruce dublă, care este împodobit cu beţe. Acesta este purtat până în sat, iar purtătorii lui sunt stropiţi cu apă. Tinerii se adună la biserică şi apoi pornesc prin sat însoţiţi de lăutari. La fiecare poartă, bătrânele, îmbrăcate în port popular, ies la porţi şi se alătură tinerilor. Până la ieşirea din sat, alaiul devine tot mare.
Când toată adunarea ajunge la casa stăpânului clăcii (se alege în fiecare an, ca un vătaf), buzduganul este pus pe masă de secerătorul care l-a purtat, iar gazda îl va pune la loc de cinste pentru anul următor. Apoi se dă semnalul începerii petrecerii, care ţine până în zori.