Braşovul de pe vremea străbunicilor noştri. Multe restaurante, zone de promenadă şi târguri în centrul oraşului

Multe dintre clădirile istorice construite după 1920 mai sunt şi acum în picioare. Braşovul este vestit pentru centrul său plin de restaurante şi tarabe ale negustorilor.

În 1928 s-a construit Şirul Iorga, unde s-au înălţat case în stil neo-românesc. Case după acelaşi model erau ridicate mai sus pe actuala stradă Eminescu. Saşii, cei mai vechi locuitori ai cetăţii, se plângeau că românii îşi construiesc case prea împodobite. Gara a fost construită în 1873, iar la începutul secolului actualul parc era un maidan, unde se strîngeau căruţele negustorilor, în zi de târg. Piaţa Sfatului se numea Târgul Grâului, şi era plină de tonete cu zarzavat la care vindeau ţărănci. Pavajul era din pietre de râu. Tot  acolo, pe Şirul Grâului, era Corso, unul din locurile preferate de plimbare ale braşovenilor. La fel şi actuala stradă Hirscher. În altă parte era piaţa de peşte, unde se găseau din belşug bucăţi de nisetru, morun, ştiuci şi cegă. Lumea bună se plimba pe aleea din Livada Poştei, între Rectoratul de acum şi Biblioteca Judeţeană. Era acolo Restaurantul Transilvania, castani şi un chioşc cu fanfară, scrie casa sfatului.ro.

Elevii de liceu nu aveau voie singuri pe Promenadă, dacă erau prinşi, le scădeau nota la purtare. În schimb ţineau maialuri în PoianaBraşovşi în Noua. Elevii se plimbau şi pe Tâmpa, până la soclul Statuii lui Arpad sau făceau excursii pe drumul de Poiană, unde un sas ţinea un restaurant. Întreprinderile industriale erau aşezate în general în cartierele Blumăna şi Braşovul Vechi. În Şchei şi în Dârste erau multe mori de apă. În spatele actualei Maternităţi era un teren în terase, numit Dealul Romurilor, unde se înălbea pânza. La Bastionul Ţesătorilor, pe actualul teren de tenis Olimpia, era patinoarul. Clădirea Facultăţii de Silvicultură, de lângă Poarta Ecaterinei, era Şcoala Evanghelică de Fete. A fost construită între anii 1874 – 1876, mai scrie casasfatului.ro.