Beteală din hârtie creponată, banane ţinute pe dulap copt şi carne pe sub mână. Aşa era Crăciunul pe vremea lui Ceauşescu

Crăciunul era aşteptat cu mare nerăbdare pe vremea lui Ceauşescu. Părinţii aveau două zile libere, iar copiii abia aşteptau să împodobească bradul şi să meargă la colindat.

Toţi cei trecuţi de 30 de ani îşi aduc aminte celebrele globuri colorate cu galben, roşu şi verde şi date cu sidef. La mare cinste erau cele în formă de ţurţure. Nu era casă în care în pom să nu se pună bomboane de ciocolată, turtă dulce şi beteală făcută din hârtie creponată. „Îmi aduc aminte că ne distram tare mult cînd făceam inelele din hârtie creponată ca să le punem îm pom pe post de breteală. Tot hârtie creponată foloseam şi pentru sorcovă. Era o adevărată sărbătoare să mergem la colindat. Atunci nimănui nu-i era teamă să îşi lase copiii la colind. Lumea ne primea, iar când ajungeam acasă abia aşteptam să ne numărăm banii. Ţin minte că la un Crăciun, aveam 13 ani, am strâns bani suficienţi şi mi-am cumpărat patine“, povesteşte Simona Lungu.

Mâncare pe sub mână

Dacă cei mici se distrau pe cinste, părinţii stăteau la cozi pentru a lua carne, dar şi jucării mai deosebite. „La carne erau cozile cele mai mari. Toată lumea făcea sarmale şi friptură. De Crăciun asta se făcea. Şi cozonaci bineînţeles, că atunci nu se găseau de cumpărat. Ţin minte că luam banane verzi şi le ţineam pe dulap la copt. De Crăciun mergea bine şi specula la alimentară. Dacă cunoşteai pe cineva şi aveai un cartuş de ţigări şi o cafea bună făceai rost de tot ce vroiai, de la salam de Sibiu, la ciocolată de calitate şi cascaval. Eu aveam nişte cunoştinţe care lucrau la restaurant şi cumpăram de acolo. E drept era preţ de restaurant, dar puteai să iei orice că la restaurant era. Acum nimeni nu îşi permite că cumpere carne şi cascaval la preţ de restaurant. E drept că atunci erau bani destui, dar asta nu compensa restul neajunsurilor“, spune Mihai Creţu.

Şi specula cu jucării era în floare. „În magazine găseai două trei feluri de păpuşi şi câteva maşinuţe. În shop-uri veneau însă şi jucării mai moderne. Ţin minte că în 88 am cumpărat prima maşină cu telecomandă pentru băiatul meu. Am dat 400 de lei pe ea, o sumă uriaşă, dar a meritat“, spune Andreea Savu.

Tradiţii de Crăciun

În seara de Ajun toată lumea se aşeza la masă. „Abia aşteptam să mâncăm, dar abia la 12 noaptea serveam sarmale şi cozonac. În ziua de Crăciun se servea friptura. Apoi în următoarea zi mergeam la săniuş sau la patinoar, după care din nou la muncă. Era frumos şi atunci, avem amintiri drăguţe“, spune Radu Stroe.

Pe aceeaşi temă:

24 de ani de la execuţia lui Ceauşescu

Misterele execuţiei şi înhumării Ceauşeştilor

Stănculescu în ’89: „Unde-i împuşcăm după proces?“

EXCLUSIV Călăul soţilor Ceauşescu: "Ştiam înainte de proces că vor fi executaţi "