71% din oamenii de afaceri din zona Braşovului aşteaptă o creştere de peste 10% a cifrei de afaceri în 2016

Oamenii de afaceri din Braşov şi din judeţele învecinate sunt mai încrezători în evoluţia pozitivă a economiei în 2016 decât media la nivel naţional – 69% din respondenţii din Braşov şi împrejurimi sunt încrezători şi foarte încrezători în evoluţia pozitivă a economiei.

La nivel naţional, doar 61% din respondenţi sunt optimişti asurpa evoluţiei afacerilor lor, arată concluziile barometrului „Business-2more-Business” publicat de EY România şi Doingbusiness.ro.

Această analiză are la bază răspunsurile primite de la 147 de antreprenorii şi oamenii de afaceri din cei 220 care au participat la conferinţa Business-2more-Business organizată de Doingbusiness.ro la Braşov. Barometrul “Business-2more-business” este o analiză care şi-a propus să afle răspunsul oamenilor de afaceri din 10 oraşe mari din România în legătură cu nivelul de încredere în evoluţia pozitivă a economiei.

De asemenea, respondenţii din Braşov sunt mai încrezători în creşterea industriei în care operează în următoarele şase luni faţă de media naţională – 80% sunt încrezători şi foarte încrezători în această evoluţie pozitivă, faţă de 59% dintre oamenii de afaceri din întreaga ţară.

Oamenii de afaceri din Braşov şi din judeţele învecinate au aşteptări pozitive şi privind evoluţia cifrei de afaceri şi a profitului companiilor din care fac parte. Astfel, 71% din respondenţi se aşteaptă la creştere de peste 10% a cifrei de afaceri, iar 56% se aşteaptă la o creştere de două cifre a profitului în 2016. În plus, 66% dintre respondenţi se aşteaptă la o creştere a numărului de angajaţi anul acesta.

Specificul pieţei locale din regiune şi oportunităţi de dezvoltare

Piaţa din regiunea Braşovului este marcată de tendinţe uşor diferite de cele la nivel naţional – astfel, avantajele competitive la nivel local sunt în mai mare măsură preţul scăzut (51% din respondenţii din Braşov faţă de 45% la nivel naţional) şi canalul de distribuţie (20% din respondenţii din Braşov faţă de 16% la nivel naţional), şi în mai mică măsură legate de notorietatea brand-ului (25% dintre respondenţii din Braşov faţă de 30% la nivel naţional).

Chiar dacă cei mai mulţi oameni de afaceri la nivel local (55%) sunt de părere că diversificarea portofoliului le-ar putea creşte vânzările în 2016, ponderea este semnificativ mai mică faţă de media naţională – 73%. Alte acţiuni indicate de respondenţii din Braşov pentru creşterea vânzărilor sunt creşterea investiţiilor în marketing şi comunicare (44%) şi extinderea vânzărilor către noi pieţe locale sau internaţionale (50%).

Dezvoltarea antreprenoriatului

Antreprenorii şi oamenii de afaceri din Braşov şi judeţele învecinate percep într-o măsură mai mică anumite obstacole în dezvoltarea afacerilor, în comparaţie cu respondenţii la nivel naţional. 42% se plâng de nivelul fiscalizării (faţă de 49% la nivel naţional), 39% de birocraţie (faţă de 54% la nivel naţional), 35% de incertitudine (faţă de 53% la nivel naţional), iar 29% acuză lipsa de stabilitate politică şi viziune a politicilor publice (faţă de 51% la nivel naţional).

„Piaţa locală din regiunea Braşovului prezintă oportunităţi importante de dezvoltare – dovadă şi sentimentul pozitiv sporit al oamenilor de afaceri din această regiune. În acelaşi timp, liderii de business de aici par mai puţin afectaţi de obstacolele resimţite în dezvoltarea afacerilor la nivel naţional, ceea ce accentuează sentimentul de încredere în economia locală. Judeţul Braşov înregistrează de altfel o performanţă economică peste media naţională. Conform estimărilor Comisiei Naţionale de Prognoză, valoarea PIB ar urma să crească la Braşov de la 24,304 miliarde de lei, cât este estimat în 2015, cu circa 25%, până la 29,476 miliarde de lei în 2018”, precizează Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY Romania.

Referindu-se la măsurile care ar avea cel mai mare impact în următorii trei ani pentru a îmbunătăţi dezvoltarea pe termen lung a antreprenoriatului în România, respondenţii din regiunea Braşovului indică în primul rând asigurarea stabilităţii mediului de reglementare şi fiscalizare (68%), simplificarea taxării şi reglementărilor (54%) şi adaptarea la noile schimbări tehnologice (33%).