Castelul de Apă, lăsat să se prăbuşească
0Monumentul din Grădina Mare, simbol al Brăilei, aşteaptă de peste 20 de ani să-i vină rândul pentru a fi reabilitat. Reprezentanţilor Municipalităţii spun că vor accesa fonduri europene, însă trebuie realizat întâi un studiu de fezabilitate pe banii Primăriei.
După ce o serie de monumente simbol ale Brăilei precum grupul statuar Traian, Casa Goangă, Teatrul Maria Filotti, fie au fost reabilitate, fie contractele au fost semnate şi aşteaptă începerea lucrărilor, Castelul de apă din Grădina Mare a rămas pe dinafară.
Deocamdată, nu sunt bani. Primul pas pentru ca reabilitarea castelului să aibă parte de un proiect finanţat prin fonduri europene este realizarea unei expertize şi a unui studiu de fezabilitate.
„Pentru a putea depune un proiect trebuie să avem un studiu de fezabilitate, acel DALI. Pentru un studiu de fezabilitate trebuie să avem expertiza. Aceste studii sunt făcute de noi", ne-a explicat primarul Aurel Simionescu.
Studiul de fezabilitate este în derulare şi până la sfârşitul anului va fi gata, a promis Simionescu. După aceea va putea fi conceput şi proiectul. Primarul are de gând să meargă cu proiectul de reabilitare pe Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU), chiar dacă acest lucru va însemna o contribuţie financiară mai mare din partea Primăriei. El a precizat că suma rămasă disponibilă pe PIDU pentru acest proiect ar putea fi destul de mică, ceea ce ar însemna că Municipalitatea va trebui să vină cu un procent de cofinanţare mai mare, dar nu contează deoarece nu se ştie când va mai apărea o nouă şansă de reabilitare a castelului din fonduri europene.
Scurt istoric
Castelul de apă al Brăilei a fost construit în anul 1912 şi în vremea când era funcţional alimenta aproape jumătatea din populaţia oraşului. Ulterior, acolo a funcţionat un restaurant, celebrul bar rotitor de unde se putea admira panorama Brăilei.
Citeşte amănunte în ediţia locală de Galaţi-Brăila a cotidianului "Adevărul" de astăzi. Ziarul se găseşte la toate chioşcurile de difuzare a presei din oraş, împreună cu ediţia naţională a „Adevărul" (48+16 pagini), la preţul unic de 1,9 lei.