Ambulatoriul Spitalului Judeţean de Urgenţă e ţinut în loc de controalele DSP
0Unitatea medicală nu poate fi inaugurată fiindcă DSP nu conteneşte cu inspecţiile şi obiecţiile.Cei peste 200 de pacienţi care trec zilnic prin Unitatea de Primire a Urgenţelor din Spitalul Judeţean Brăila nu pot beneficicia de tratament în Ambulatoriu fiindcă, deşi e finalizată, secţia nu poate fi dată în folosinţă.
Ambulatoriul, construit în baza unui proiect european de 42 de milioane de lei, din care 34 de milioane reprezintă fonduri nerambursabile, trebuia dat în folosinţă pe 29 septembrie.
Cei care pun piedică inaugurării Ambulatoriului sunt chiar inspectorii Direcţiei de Sănătate Publică, care sunt într-un control prelungit în unitate.
Spitalul, dat peste cap
„Proiectul a avut o perioadă de implementare de 18 luni şi trebuia dat în folosinţă în august, l-am amânat pentru septembrie, dar tot nu reuşim să îl inaugurăm", a declarat Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele CJ, în administrarea căruia este şi Spitalul Judeţean de Urgenţă.
De-a lungul timpului, DSP a ridicat mai multe obiecţii cu privire la modul de reabilitare a spaţiului respectiv. „Fluxul spitalului este total dat peste cap din cauza construirii acestui Ambulatoriu. În conformitate cu normele în vigoare nu pot exista cabinete de ambulatorii pe secţii. Nu pot exista paturi de spitalizare de zi în aceeaşi secţie unde există paturi de spitalizare continuă", declara Gabriel Ciochină, directorul DSP.
Acum, Bunea Stancu speră ca măcar pe 15 octombrie să poată tăia panglica celei mai mari investiţii din Judeţean, de la preluarea unităţii. De altfel, Ambulatoriul a mai traversat o serie de avataruri de la începutul proiectului. Construcţia a început cu o lună mai târziu, în mai 2010, din cauza problemelor firmei câştigătoare, iar lucrările au durat mai mult decât trebuia, cu două luni.
Prin înfiinţarea Ambulatoriului, Unitatea de Primire a Urgenţelor ar scăpa de cel puţin jumătate dintre cazuri, fiindcă Ambulatoriul va prelua pacienţii care necesită spitalizare de doar o zi, dar şi consulaţiile. S-ar rezolva, astfel, mai repede cazurile cu hernie, apendicită sau care necesită intervenţii chirurgicale simple. Acest sistem ar duce la scăderea semnificativă a costurilor de spitalizare.