Ştefan Luchian, pictorul genial fără muzeu în oraşul natal. Autorităţile vor să reabiliteze o clădire în care să amenajeze o expoziţie dedicată artistului
0Fosta clădire a muzeului dedicat pictorului Ştefan Luchian va fi reabilitată de Consiliul Judeţean. Imobilul aflat în Ştefăneşti, locul de naştere al artistului va fi cedat apoi Muzeului Judeţean din Botoşani pentru organizarea unei expoziţii biografice.
Ştefan Luchian, pictorul genial de la începutul secolului XX nu are casă memorială în locurile natale. Mai precis în oraşul Ştefăneşti, acolo unde s-a născut pictorul în 1868, a existat în perioada comunistă pentru o scurtă vreme o casă memorială dedicată pictorului, abandonată imediat după 1990. În municipiul Botoşani, există un singur loc, fără legătură cu pictorul, unde sunt păstrate obiecte care i-au aparţinut, la casa Ciomac.
Consiliul Judeteţan vrea muzeu
Şefii de la Consiliul Judeţean susţin că vor să amenajeze un muzeu, în casa unde şi comuniştii au ridicat un sactuar lui Ştefan Luchian în orăşelul său natal Ştefăneşti, foarte aproape de graniţa cu judeţul Iaşi şi cu Republica Moldova, de care o desparte doar Prutul.
Propriu-zis casa unde s-a născut pictorul nu mai exită, dar imobilul de început de secol XX, care a funcţionat între timp şi ca şcoală, este potrivit pentru amenajarea unui muzeu. Are însă nevoie de reparaţii capitale. ”Avem nevoie de 300.000 de lei pentru a reparara clădirea. Trebuie să găsim anul acesta surse de finaţare pentru a reabilita clădirea. După aceea vedem cum o facem muzeu” spune Cristian Achiţei. În orice caz imobilul după reabilitare, ar urma să fie predat Muzeului Judeţean de Istorie din Botoşani pentru a încerca amenajarea unei expoziii tematice, Ştefan Luchian.
Geniul artistic născut la Ştefăneşti
Ştefan Luchian, un geniu al picturii româneşti, s-a născut undeva în mahalaua evreiască din orăşelul Ştefăneşti, pe data de 1 februarie 1868, într-o casă cumpărată de tatăl său, maiorul gălăţean, Dumitru Luchian, detaşat la Ştefăneşti.
Maestru în pictură i-a fost Nicolae Grigorescu şi a urmat cursuri de arte la Munchen la Academia de Arte Frumoase. Întors în ţară impresionează prin lucrarea ”Ultima cursă de toamnă” şi participă în 1900 cu două pasteluri la Expoziţia Internaţională din Paris, unde este foarte apreciat.
Era pasionat de flori, sursă de inspiraţie care a dus câteva capodopere picturii româneşti şi chiar europene, printre care pot fi amintită lucrarea „Anemonele”. Pictorul moare la 28 iunie 1916, după un chin cumplit, acesta suferind de scleroză multiplă.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri: