Cum este „cinstită” memoria geniilor româneşti: cazinou şi bingo în casele lui Eminescu şi Antipa

În loc să devină centre culturale şi magnet pentru turişti, casele din Botoşani în care s-au născut şi au trăit Grigore Antipa şi Mihai Eminescu sunt magnet pentru împătimiţii jocurilor de noroc. În fosta casă a biologului Antipa funţionează un cazinou, iar în cea a lui Eminescu se joacă Bingo.

Casa părintească din Botoşani a marelui savant Grigore Antipa este de trei ani un cazinou cu ştaif din oraş. 

Clădirea, monument istoric, construită în stil franţuzesc la începutul secolului al XIX-lea de bunicii lui Grigore Antipa, este acum „mobilată“ cu păcănele, mese de poker, rulete şi spoturi publicitare. 

Imobilul a fost retrocedat în 1999 unui urmaş al savantului, care, potrivit reprezentanţilor Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu din Botoşani, ar fi vândut-o, în anul 2010, unui om de afaceri local, apoi ar fi plecat în străinătate. 

„Asta este legea când proprietarul o revendică“, explică neputincios Dănuţ Huţu, directorul Direcţiei Judeţene de Cultură şi Patrimoniu. Noul proprietar, omul de afaceri botoşănean Eugen Tudose, a transformat-o într-un cazinou, şi aşa se face că, în casa copilăriei lui Antipa, acum se învârt zarurile şi se bat cărţile. 

Şefii de la Direcţia de Cultură şi Patrimoniu ridică din umeri şi spun că ei nu pot interveni, iar singura variantă de a o salva ar fi ca cineva să o cumpere şi să-i ofere destinaţia culturală pe care o merită. „Legea permite ca destinaţia casei să fie schimbată. Totuşi, sunt de părere că omul de afaceri trebuia să ne consulte când a decis să facă asta“, spune Dănuţ Huţu. 

Singurii care au tras un semnal de alarmă privind patrimoniul cultural al oraşului sunt oamenii de cultură din Botoşani. „Nici măcar pe vremea comuniştilor nu se întâmpla aşa ceva cu bunurile de patrimoniu. Aici se dorea construirea unui aşezământ cultural. Trebuia să fie o galerie a personalităţilor botoşănene“, declară Traian Apetrei, directorul Teatrului „Mihai Eminescu“ din Botoşani. Proiectul nu a mai fost dus la bun sfârşit, iar după 1990, până la retrocedare, casa a servit drept sediu Centrului Militar Judeţean Botoşani. 

Bingo, în cinstea lui Eminescu

Casa din Centrul Vechi al municipiului Botoşani, unde s-a născut poetul Mihai Eminescu, în 1850, este într-o stare avansată de degradare, iar la parterul imobilului a fost amenajată o sală unde se joacă Bingo. Nici înainte casa nu a avut o soartă mai fericită. Până acum doi ani, aici a funcţionat o sală de păcănele. 

Chiar dacă, recent, Mihai Eminescu a fost declarat brand al oraşului Botoşani, casa în care s-a născut nu a fost inclusă nici măcar în proiectul de reabilitare al Centrului Vechi. Autorităţile se scuză spunând că situaţia clădirii este incertă, aflându-se într-un litigiu între proprietari. 

Între timp, casa din secolul al XIX-lea, fostă proprietate a căminarului Gheorghe Eminovici, se şubrezeşte de la un an la altul. Membrii unei fundaţii literare din Botoşani au amplasat o plăcuţă pe unul dintre pereţi care să arate că acolo s-a născut Eminescu.

„Am vrut să fie în acea clădire Muzeul Naţional al Poeziei, iar Primăria să cumpere acele spaţii. Nu s-a ajuns la nicio concluzie“, declară dezamăgit poetul Gellu Dorian, fondatorul Fundaţiei literare Hyperion, din Botoşani. 

Depozit de mobilier şcolar

Casa din localitatea Ştefăneşti, unde a văzut lumina zilei în 1868 marele pictor Ştefan Luchian, a fost dărâmată în perioada comunistă pentru a face loc blocurilor muncitoreşti. După 1990, a fost amenajat un muzeu dedicat lui Ştefan Luchian, într-o altă casă din oraş. Muzeul a fost preluat în 2011 de Consiliul Judeţean pentru a-l renova, însă nu l-a mai reabilitat nimeni. Acum, în clădirea care se degradează în permanenţă, Primăria a depozitat mobilier didactic.

Casa unde a copilărit Enescu, depozit de cartofi

Casa din localitatea botoşăneană Mihăileni, unde marele compozitor George Enescu a copilărit la bunicii materni, şi mai ales unde a învăţat să cânte, este la un pas de prăbuşire. 

Acoperişul s-a dărâmat, podeaua a cedat şi s-a surpat parţial, iar pereţii sunt plini de crăpături. Zeci de ani casa a fost transformată de sătenii care au cumpărat-o în perioada comunistă de la familia Enescu în depozit pentru cartofi şi cereale. 

Şi aşa ar fi rămas dacă imobilul nu ar fi intrat în atenţia oamenilor de cultură. Prinţul Sturza şi boierul Miclescu de la conacul Călineşti din Botoşani ar fi dispuşi să achiziţioneze şi să reabiliteze casa. În paralel, de imobil se interesează şi celebrul violonist Alexandru Tomescu, dispus să o cumpere.

Citiţi şi:

Noaptea Muzeelor, în cifre: aproape 18.000 de vizitatori la Muzeul Antipa
 

FOTO Grigore Antipa, călător în Delta Dunării. Marele savant s-a implicat în ajutorarea pescarilor din Jurilovca