Botoşani: Străinii, speriaţi de taxa pe pârloagă

Investitorii de peste hotare au anunţat Direcţia Agricolă că încep lucrările de primăvară ca să nu fie amendaţi de stat. Peste 15.000 de hectare de teren cumpărate de străini sunt acum pârloagă. De trei ani, aceştia câştigă bani buni numai din subvenţiile agricole.

Austrieci, italieni, spanioli şi chiar danezi au cumpărat aproape 20.000 de hectare de teren agricol în tot judeţul. Doar 5.000 de hectare au fost însă lucrate în ultimii trei ani.

Topul marilor investitori străini este deschis de italieni. Trei firme au cumpărat în ultimii ani peste 5.700 de hectare de teren agricol în Botoşani. Cele mai mari suprafeţe sunt cumpărate în localităţile Ştefăneşti( 1.060 de hectare) şi Lunca ( 908 hectare). Din urmă vin nemţii cu aproape 4.000 de hectare şi danezii cu 3.000. Şi suedezii au cumpărat zeci de hectare în lunca Prutului. Mai puţin de jumătate din terenurile cumpărate de investitorii străini sunt însă cultivate.

Apăraţi de specialişti

De trei ani, aceştia încasează subvenţii de la statul român şi subvenţii europene de 130 euro pe hectar fără să facă nimic. Specialiştii în agricultură le sar însă în apărare după apariţia proiectului privind taxa pe pârloagă.

„Ei fac agricultură la un alt nivel. Au studiat întâi fertilitatea solului, au făcut studii pentru a stabili ce culturi sunt rentabile în zonă, au negociat contracte în străinătate şi apoi încep treaba. Ei au investit sume importante la Botoşani şi chiar vor să facă agricultură la nivel european. Aşa că nu văd de ce statul ar trebui să-i amendeze“, a spus Gheorghe Manole, şef în cadrul Direcţiei Agricole Botoşani.

Speriaţi de taxa pe pârloagă, străinii s-au pus pe treabă. Un raport ar Direcţiei Agricole arată că o treime dintre investitorii străini vor să-şi comaseze în acest an terenurile şi să înceapă lucrările de primăvară. Culturile de soia, porumb şi grâu sunt preferate de europeni îndeosebi în lunca Prutului.

Numai omul de afaceri austriac, Gerald Schweighofer, pentru care ţăranii din Hânţeşti s-au răsculat anul trecut, are 4.647 de hectare de teren agricol în 23 de localităţi ale judeţului. Toate proprietăţile sunt trecute în administrarea firmei Agraria Nord SRL din Rădăuţi, iar austriacul a plătit o avere pentru aceste terenuri.

„Numai cele 150 de hectare din Vârfu Câmpului au costat aproape 415.000 de euro. La Primărie plăteşte 7.500 de lei anual impozit pentru terenul pe care vrea să facă o rezervaţie de plopi la nivel european“, a declarat Codru Serediuc, inginer agricol la Primăria Vârfu Câmpului.