Botoşani: PORTRET/ Mihai Cornaci a strâns sute de monede bătute în o mie de ani

Membru supliant în comitetul director al Societăţii Numismatice Române şi unul dintre fondatorii secţiei judeţene, consideră că „moneda şi femeia au întotdeauna secrete“.

Pentru Mihai Cornaci, studiul şi colecţionarea monedelor, insignelor şi medaliilor înseamnă mai mult decât o pasiune. De profesie bibliotecar, botoşăneanul şi-a dedicat aproape întrega viaţă numismaticii şi este unul dintre cei mai importanţi colecţionari de monedă din ţară. Are piese rare din timpul antichităţii, râvnite de mulţi colecţionari.

Nu şi-a numărat niciodată piesele care compun colecţiile sale şi nici nu l-a interesat vreodată să afle acest lucru. Mihai Cornaci este atât de pasionat de numismatică, încât oriunde ar fi, el are în buzunar câte o monedă pe care o studiază cu atenţie atunci când are ocazia.

„Moneda asta pe care o am la mine este o piesă romană, un sesterţius. Are o formă neregulată pentru că a fost lucrată de zarafii timpului. Dacă pe avers are efigia împărătesei Faustina şi dacă au făcut-o divă înseamnă că este bătută după moartea ei, este clar. Pe revers nu mai desluşim legenda, dar vedem un S şi un C. Asta înseamnă Senatus Consultus, adică au aprobat emisiuna monedei“, explică numismatul.

Monedă din anul 1377

Printre piesele cele mai valoroase din colecţia lui Mihai Cornaci se află primele monede emise în Moldova, pe vremea lui Petru Muşat, precum şi prima monedă care a circulat pe teritoriul actual al României, datând din secolul V, înainte de Hristos.

„Grosul lui Petru Muşat este moneda care a dat naştere sistemului monetar medieval moldovenesc, în anul 1377. Este prima monedă bătută în Moldova, care este din argint, dar nu din cea mai bună calitate“, a spus Mihai Cornaci. Piesa de suflet este prima monedă care a circulat pe teritoriul României. „M-aş opri la o dragoste pe deplin justificată mie şi anume la Drahma Histria, prima emisiune care a circulat pe teritoriul ţării noaste. Am găsit-o la un prieten bun, care şi el o are de la un cunoscut care a lucrat ca gospodar la Mănăstirea Agafton“, explică el.

Numismatul a spus şi povestea acestei monede. „Era folosită ca podoabă, ca cercel, de o femeie din înalta societate care a trecut pe acolo la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Pot să spun că este piesa de suflet pentru că este primul ban care a circulat la noi“, povesteşte numismatul.

„Banii nu mi-au lipsit niciodată“

Chiar dacă se poate mândri cu piese rare şi de valoare în acelaşi timp, Mihai Cornaci nu se consideră un om bogat material. „Niciodată nu am fost bogat, dar niciodată banii nu mi-au lipsit“, spune el în glumă.

Botoşăneanul are scrise cinci lucrări de numismatică şi mai lucrează şi la altele pe care le va edita în perioada următoare.

Profil
Născut: 23 octombrie 1949, la Coşula, Botoşani.
Studii: Şcoala postliceală pedagogică.
Familie: Este căsătorit şi are un băiat.

Întrebări şi răspunsuri
Care este ultima piesă pe care aţi achiziţionat-o?
E vorba de prima medalie dedicată Zilei Culturii Naţionale, scoasă de Editura Geea, care a făcut pe bani privaţi o emisiune de 20 de bucăţi. Medalia a fost executată la un atelier din Moscova şi eu sunt unul unul dintre cei care o deţin în colecţie.
Familia vă acceptă această pasiune?
Desigur că acceptă, mai ales că băiatul meu m-a moştenit. Este şi el numismat şi mă mândresc cu asta şi tare aş vrea să ne moştenească şi nepoţica. Toată colecţia mea va ajunge la ea, atât material, cât şi instructiv. Ca fapt divers, pe 5 februarie organizăm la Suceava Revelionul Colecţionarilor, dar fără neveste.

Ce-i place
„Îmi place adevărul şi dreptatea pentru că sunt criteriile esenţiale de departajare“, spune bărbatul.

Ce nu-i place
„În esenţă nu-mi plac cei care nu se subordonează metodelor principiilor“, afirma Mihai Cornaci.