Traian Andron este șeful apicultorilor bistrițeni

Traian Andon își face doctoratul al Viena în apicultură și dorește să introducă la Bistrița o nouă metodă ce creștere a albinelor.

Inginerul zootehnist, Traian Andron, este pasionat de apicultură și a ajuns președintele Asociației Crescătorilor de Albine din Bistrița-Năsăud. Pasiunea pentru apicultură a moștenit-o de la străbunicul său. „E o moștenire de familie, străbunicul meu, Leon Someșan zis și «americanul», datorită faptului că a fost plecat în Statele Unite ale Americii. El a fost primul român care a adus în zona noastră lăzi pentru albine și a făcut trecerea de la coșnițe din nuiele și buduroaie la actuala metodă de creștere a albinelor. și tatăl meu a fost apicultor amator, dar el nu a avut mai mult de 30 de colonii de albine", povestește Andron de unde i se trage pasiunea. Iar el o dă mai departe fiicei sale care are și ea diplomă de apicultor, iar soția sa îl ajută de multe ori la creșterea albinelor.

Pentru că a iubit atât de mult albinele, atunci când a mers la facultate nu a putut alege altceva decât apicultura. De aceea a mers la singura facultate din țară unde s-a studiat  ca și disciplină individuală apicultura, facultatea de Zootehnie. „Am terminat facultatea cu 10, dar cam degeaba că nu m-a ajutat prea mult acest lucru. Am studiat ulterior și Dreptul, iar de curând am fost acceptat la Doctorat la Înalta Universitate pentru Cultura Pământului din Viena", povesteşte bărbatul, care la 51 de ai încă mai doreşte să se perfecţioneze. La doctorat doreşte să studieze o nouă tehnologie de creştere a albinelor, în stupină fixă. Apicultorul bistriţean a iniţiat un nou concept, care presupune păstrarea albinelor într-un singur loc şi renunţarea la deplasarea lor dintr-o parte în alta în funcţie de momentul anului, aşa cum se practică în prezent. „O variantă de stupină fixă se folosea în satele să seşti mai demult. De exemplu, saşii aveam amenajate astfel de stupine în spatele şurii, se mai păstrează aşa ceva în Dumbrăviţa de exemplu", explică bărbatul.

Trei limbi străine şi patru dialecte de ţăgăneşte

Inginerul zootehnist este consilier superior în cadrul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Bistriţa-Năsăud şi a fost într-o perioadă director adjunct al Direcţiei. Înainte de a ajunge să lucreze în cadrul acestei instituţii a mers de mai multe ori la muncă în Europa, iar faptul că vorbeşte fluent trei limbi străine, germana, franceza şi maghiara l-au ajutat foarte mult. Totuşi, una dintre întâmplările cele mai amuzante pe care şi le aminteşte inginerul estea cea petrecută în Elveţia. „Cunosc vreo patru dialecte de ţigăneşte, iar atunci când lucram la o fermă în Vorbung, regiunea Delemont, am reuşit să-i vând unui ţigan din regiunea Camargue din sudul Franţei doi armăsari de prăsilă după ce m-am înţeles cu el într-un dialect ţigănesc folosit la noi în zona Pietrişului", îşi aminteşte distrat zootehnistul bistriţean.

Întrebări şi răspunsuri:

Ce planuri aveţi în continuare în calitate de preşedinte al apicultorilor bistriţeni?

Au fost unele probleme în cadrul asocieţiei, au existat grupuri de presiune din parte unora ca eu să-mi dau demisia, dar întrucât am susţinerea apicultorilor din mediul rural, Năsăud, Prundul Bârgăului, Budac şi Şieu, am decis să rămân în funcţia în care am fost ales. Peste trei sute dintre apicultori mă vor şi doar vreo 20 mă contestă, aşa că în continuare mă voi călăuzi după versurile cântecului popular al bistriţianului cristian Pomohaci „Să fii om cu lumea toată/Dar să nu aştepţi răsplată/Că n-o găseşti niciodată". 

Profil:

Născut: 24 iunie 1960, Susenii Bârgăului

Studii: Înalta Universitate pentru Cultura Pământului Viena

Stare civilă: căsătorit , o fiică

Nu îi place: Nu suportă să fie minţit şi „să mi se tragă preşul de sub picioare", explică Andron. „Reacţionez foarte dur şi nu îmi place când realizez că sunt vândut aşa cum a fost vândut Iisus de Iuda pe un pumn de arginţi. Este la noi în zonă o vrbă «să nu vă legaţi de mine, c-am cuţit şi taie bine. Pot fi omul dracului, bârgăuan ca mine nu-i", spune apicultorul.

Îi place: Pe lângă meseria pe care o face, cea de zootehnist, şi apicultură, Andron spune că este pasionat de vinicultură. Îi place să cultive viţă de vie, să-şi facă singur vinul aşa cum îi place lui. De asemenea era un vânător înrâit până să aibă probleme de sănătate la picioare. „Vânătoarea este o îndeletnicire de familie, dar din păcate, problemele pe care le am la picioare nu mai îmi permit să ies în pădure", explică bărbatul.