Pomi împodobiţi cu ouă la Bistriţa. Cum a fost reluată în oraşul din Transilvania o tradiţie săsească veche de sute de ani

Împodobirea pomului de Paşti, o tradiţie veche de sute de ani adusă în Transilvania de saşi, a reînviat la Bistriţa. Primăria municipiului a ţinut să le arate bistriţenilor cum sărbătoreau saşii Paştele acum un secol, folosindu-se chiar de un copac din centrul istoric.

Ouăle gigant amplasate în urmă cu ceva timp în cele mai aglomerate zone din oraş au fost completate vineri, înainte de prânz, cu alte 500 sute de ouă vopsite înalte de peste 20 centimetri. 

Acestea au fost agăţate de unul dintre copacii din centrul istoric al oraşului, situat lângă Biserica Evanghelică, simbolul saşilor. Pentru a ajunge la crengile copacilor, situate la câţiva metri înălţime, şi pentru a putea agăţa ouăle colorate, primarul şi copiii prezenţi s-au folosit de nacelă. 

Ouăle au fost realizate de copiii de la mai multe şcoli din municipiu. Tot realizatorii acestor ouă au fost cei care şi-au trimis un reprezentant pentru a agăţa operele de artă în copac. 

„A apărut o idee să ornăm un pom din oraş cu ouă. E un obicei săsesc, e un obicei care, în Germania, se practică foarte mult şi astăzi. Împreună cu şcolile din municipiu am făcut aceste eveniment”, a declarat primarul Ovidiu Creţu. 

Saşii împodobesc de sute de ani pomi sau ramuri înflorite de Paşte

Acest obicei practic s-a reluat, fiind prezent în Bistriţa acum un secol şi chiar jumătate de secol. Obiceiul a fost adus în Transilvania de către saşi şi a dispărut încet, încet după ce aceştia au plecat în Austria şi Germania. 

Familiile săseşti din Bistriţa care încă mai ţin cu dinţii de această tradiţie pot fi numărate pe degete. Cu câteva zile înainte de Paşte, după ce vopseau ouăle, saşii împodobeau un copac din curte sau un buchet de crenguţe înflorite cu câteva ouă. 

Pomul împodobit sau crenguţele erau numite de către saşi „osterstrauss”, care aşa se şi traduce „buchet de Paşte”. De obicei, saşii apelează la crenguţe înmugurile sau înflorite de salcie sau salcâm japonez, tăiate la aceeaşi dimensiune şi aranjate într-o vază sau într-un bol. 

De aceste crenguţe se agaţă ouă de Paşte, care au fost golite de conţinut, vopsite şi cărora li s-a ataşat o panglică. În ultimii ani s-a apelat, în zonele în care se mai ţine această tradiţie, şi la ouă din plastic sau material textil.

Crenguţele, ţinute lângă sobă pentru „stimularea” mugurilor

După ce era împodobit, pomul sau crenguţele erau aşezate în încăperea în care erau aşteptaţi oaspeţii în cele trei zile de sărbătoare. Inventivi din fire, saşii au găsit o soluţie şi pentru anii în care Paştele pica foarte devreme, iar crenguţele nu apucau să înmugurească. 

Crenguţele erau culese cu o săptămână mai repede şi puse lângă sobă, căldura urmând să le ajute să înflorească mai repede. 

Vă mai recomandăm:

FOTO Ouăle sunt împodobite în comuna bistriţeană Leşu cu „dantela reginelor”

Secretele desertului cu mălai. Cum se pregăteşte singura „prăjitură” care are slănină în componenţă