Cum îşi promovau bistriţenii produsele în perioada interbelică. Zeiţa Hebe se dezbracă de dragul apei minerale de la Sângeorz Băi

Staţiunea Sângeorz Băi este renumită pentru apele sale minerale cu proprietăţi curative. Tocmai din acest motiv, micuţul oraş din Bistriţa-Năsăud a fost asociat cu zeiţa tinereţii veşnice, Hebe, care a ajuns să dea numele apei minerale din zonă. Mai mult, în perioada interbelică, aceasta s-a dezbrăcat într-o reclamă de dragul licorii din Sângeorz Băi.

Dacă în perioada comunistă dezvelirea trupului nu era permisă, în perioada interbelică, nudurile au reuşit să ajungă şi în reclame, în cazuri limitate ce-i drept. Este şi cazul apei minerale Hebe din Sângeorz Băi, care s-a folosit pentru a se promova de imaginea Zeiţei Hebe.

Aceasta este călare pe un vultur şi apare acoperită cu un material, care însă îi lasă la vedere sânii şi o parte din şolduri. În fundal se pot vedea pădurile care înconjoară staţiunea, dar şi locaţia unuia dintre izvoare.

Istoricii spun că reclama este din perioada interbelică şi că dezgolirea zeiţei cu siguranţă a transformat-o într-una dintre cele mai controversate din vremea sa. Tot în perioada interbelică atunci când circula această reclamă, a început să înflorească staţiunea Sângeorz Băi, „responsabile” fiind tocmai aceste ape minerale.

Hebe a fost în mitologia greacă zeiţa veşnice tinereţi, fiica lui Zeus şi a Herei, paharnica zeilor din Olimp. Aceasta a fost asociată cu Sângeorz Băi şi mai ales cu apa minerală din acea zonă tocmai datorită proprietăţilor curative ale licorii. Cei care au dat numele Hebe apelor minerale sunt membrii societăţii băncii „Aurora”.

Încă din anul 1770, Sângeorz Băi figurează pe harta Imperiului Austro-Ungar ca o locaţie unde apele minerale fac minuni. Proprietăţile lor curative au atras turiştii încă din 1800, iar din 1860 apele erau folosite atât pentru consum cât şi pentru scăldat, apa fiind încălzită cu ajutorul pietrelor încinse sau cu bucăţi de fier înroşit aruncate în căzile cu apă minerală.

În 1880, societatea pe acţiuni „Hebe” ia în arendă apele minerale din zonă pe o perioadă de 30 de ani. Atunci existau doar 5 izvoare cu debit însemnat, care duceau la exportul în mai multe ţări a 30.000 de litri de apă minerală îmbuteliată pe an.

La începutul anilor 1900, Sângeorz Băi devine una dintre cele mai căutate oaze de linişte şi sănătate din Ardeal. În prezent doar o societate comercială din Sângeorz Băi mai îmbuteliază apă plată şi nu minerală, care era mândria staţiunii.

Vă mai recomandăm:


FOTO VIDEO Povestea Sângeorz Băi: „meşterii în farmece” îşi blestemau pământul pentru a nu-l mai dori nimeni, iar zânele îi răpeau pe ciobani

Deşi la prima vedere ai spune că Sângeorz Băi nu îşi merită statutul de oraş şi nici chiar de staţiune balneo-climaterică, tocmai casele ţărăneşti, drumurile de pământ, pădurile care se înalţă semeţe sau turmele de mioare care nu se sfiesc să parcurgă străzile din oraş îi atrag pe cei care vor să se trateze nu într-un complex modern, ci în mijlocul naturii.

Cum s-a transformat Sângeorz Băi, dintr-un loc popular şi căutat, în staţiunea pensionarilor

La începutul anilor 1900, Sângeorz Băi era una dintre cele mai căutate oaze de linişte şi sănătate din Ardeal. Lucrurile s-au schimbat însă, astăzi, oraşul-staţiune mai fiind căutat doar de bătrânii care încă mai vor să profite de apele minerale care au consacrat zona.