Castelul şi colţul de rai ale grofului Bethlen de la Arcalia, câştigate în instanţă de către Universitatea Babeş-Bolyai
0Domeniul grofului Bethlen de la Arcalia, format dintr-un parc dendrologic şi un castel, a fost câştigat în instanţă de Universitatea Babeş Bolyai. În ultimii ani, de când a început procesul de retrocedare, universitatea nu a mai făcut investiţii la Arcalia, acesta fiind într-o stare avansată de degradare.
În urmă cu patru ani, urmaşii grofului Bethlen au început procedurile pentru recuperarea domeniului deţinut şi amenajat de nobilul maghiar în localitatea Arcalia din comuna Şieu Măgheruş. Cinci membri ai familiei Atzel au cerut în instanţă castelul şi domeniul care se întinde pe 16 hectare şi jumătate, excluzând posibilitatea unei despăgubiri în bani. Castelul se află în prezent în administrarea Universităţii Babeş Bolyai.
În luna iunie, Curtea de Apel Cluj a menţinut decizia dată de Judecătoria Bistriţa încă din 2013, hotărârea fiind definitivă şi irevocabilă. „Judecătoria Bistriţa constată că prin Decizia nr.1522/1962, emisă de Comitetul executiv al Sfatului popular al regiunii Cluj, reclamanta a dobândit dreptul de administrare asupra imobilului „castelul”, cu toate construcţiile existente şi terenul din jurul castelului cu suprafaţa de cea. 16 ha. Constată că prin Legea învăţământului nr. 84/1995 (art. 166), respectiv Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 (art. 226), reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului „castel, anexe, parc precum şi asupra imobilului teren categoria arabil şi fînaţ, în suprafaţa de 102.669 mp. Dispune întabularea in CF a dreptului de proprietate al reclamantei U "B-B", asupra imobilului „castel, anexe, parc cu suprafaţa de 62.031 mp" şi asupra imobilului teren categoria arabil şi fînaţ, în suprafaţa de 102.669 mp., cu titlu de lege, conform identificării şi descrierii din raportul de expertiză tehnică judiciară şi tabelului de mişcare parcelară întocmit în cauză de expert T l Z, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre. (…) Respinge ca inadmisibil petitul de revendicare formulat de pârâţii-reclamanţi reconvenţional M A R B, B S născ. A, A Â şi A K. Obligă pârâţii reclamanţi-reconvenţional A F, M A R B, B S născ. A, A Â, A K , în solidar, la plata, cheltuielilor de judecată în favoarea reclamantei, în cuantum de 9.145 lei, reprezentând onorariu expert şi onorariu avocaţial”, se precizează în decizia data în 2013.
Domeniul este administrat încă din anul 1963 de către Universitatea Babeş-Bolyai, care utiliza complexul pentru diferite tabere de vară şi seminarii. Ultimul astfel de eveniment a avut loc în urmă cu un an, starea degradată a castelului nepermiţând accesul în interior.
Castelul Bethlen din Arcalia a fost preluat de stat în 1947 şi transformat în magazin sătesc, mai apoi în staţiune de maşini agricole şi chiar în tabără pentru pionieri, până în 1963 când a fost preluat de Universitatea Babeş-Bolyai. Aici a funcţionat timp de câteva decenii Centrul de Cercetări Biologice şi Geologice a UBB, studenţii efectuându-şi aici practica de vară.
În prezent castelul şi întreg domeniul poate fi vizitat pentru o taxă de doar doi lei. Acesta este situat pe DJ 172 G, la doar 20-25 de minute de municipiul Bistriţa.
Castelul este administrat de Universitatea Babeş-Bolyai (Foto: Bianca Sara)
Contactat de Adevărul, purtătorul de cuvânt al Universităţii Babeş Bolyai, Paul Fărcaş a precizat că o comisie a universităţii s-a deplasat săptămâna trecută la Arcalia pentru a evalua starea castelului.
Potrivit acestuia, momentan nu există planuri în ceea ce priveşte domeniul de la Arcalia, suma pentru restaurarea şi repararea imobilului fiind însemnată, după primele evaluări. În toamnă, reprezentanţii UBB vor decide ce se va întâmpla cu complexul de la Arcalia.
Domeniul de la Arcalia, sufletul şi ambiţia grofului Bethlen
Parcul dendrologic are o suprafaţă de 16,5 hectare şi găzduieşte un castel care a aparţinut grofului Bethlen, care şi-a pus sufletul şi energia în acest colţ de rai. Domeniul îşi are începuturile în secolul al XX-lea.
Groful Bethlen a acordat o atenţie deosebită amenajării acestui domeniu. Arborii au fost plantaţi astfel încât în fiecare anotimp paleta coloristică a întregului parc să încânte. Parcul a fost completat în permanenţă cu arbuşti şi flori, o pepinieră privată asigurând puietul pentru înlocuiri.
Parte din parcul dendrologic din Arcalia (Foto: Bianca Sara)
Lucrările erau făcute sub stricta supraveghere şi coordonare a grofului Bethlen, care îşi făcea inclusiv schiţe de amplasament şi amenajare, notând de asemenea şi informaţii privind provenienţa puieţilor sau a seminţelor, data plantării sau condiţiile în care au fost făcute.
Documentele care au mai supravieţuit războiului arată faptul că activitatea întreprinsă de grof semăna cu a unui profesionist şi nicidecum cu a unui amator. Groful era sprijinit în această activitate de cei trei copii ai săi.
Parcul include 150 de specii exotice, printre care: molidul caucazian, pinul de mătase, nucul american, stejarul american pendulat, braul basamifer sau teiul laciniat.
Până la cel de-al doilea Război Mondial, groful reuşeşte să organizeze parcul treptat şi să-l extindă. Al doilea Război Mondial lasă însă răni adânci în cel mai spectaculos parc din judeţ.
Nobilul ajunge în arest alături de familia sa, iar castelul din inima parcului este devastat. Cărţile şi documentele găsite sunt şi ele distruse, iar lucrurile de valoare sunt furate. Au fost tăiaţi în doar câteva zile în jur de 150 de molizi falnici.
Vă mai recomandăm:
Moştenirea grofului Bethlen şi viile împărăteşti de la Lechinţa
La jumătate de oră de mers cu maşina din Bistriţa şi tot atât din Beclean, pe Valea Şieului, stă ascunsă după dealurile odată cocoşate de struguri şi pline de muncitori veniţi din toată ţara să contribuie la fabricarea „vinului împăratului“ comuna Lechinţa. În drum se află moştenirea lăsată de familia grofului Bethlen care „stăpânea“ cândva întreaga zonă.
Câteva informaţii găsite pe internet şi un mic indicator, acestea sunt singurele indicaţii despre existenţa colţului de rai de la Arcalia, construit de groful Bethlen în secolul al XX-lea. Drumul Judeţean 172 G îţi dezvăluie câteva dintre minunăţiile parcului care adăposteşte peste 150 de specii de arbori exotici.
Dintre cele 12 castele existente în Bistriţa-Năsăud care au primit titulatura de monument istoric din partea Ministerului Culturii, puţine mai sunt funcţionale. Majoritatea sunt lăsate să se prăbuşească, în timp ce unele au fost transformate în locaţii pentru tabere, pentru expoziţii sau chiar preventorii.