Bistriţa:Portret/ Mircea Mocanu: „Arta este un mod de a te salva”

Sculptează de când se ştie şi ştie că arta este un mod a prelungi eternitatea. Nu e bogat, dar e convins că limbajul plastic este cel mai bogat din lume

Mircea Mocanu, un om cald, înconjurat de figuri de lut, instrumente ciudate şi sculpturi, vorbeşte cu însufleţire despre munca lui. S-a născut  acolo unde se întind vastele dealuri dobrogene, în Dorobanţi, Constanţa. Străbunicul său era din rândul mocanilor veniţi în Dobrogea din zona Sibiului, cu oile în transhumanţă. Intraţi în conflict, cu macedonienii, care creşteau şi ei oi, mocanii au vândut oile, şi-au cumpărat pământ şi s-au stabilit acolo. Aşa se face că sculptorul se trage din neamul mocanilor. Tată său era meseriaşul satului: era tâmplar, lipea cizme, repara ceasuri, repara biciclete etc. Mircea, nu se lăsa nici el mai prejos: îşi încânta colegii cu figurine sculptate în cretă. „Toţi colegii furau cretă să-mi dea să o cioplesc şi să le dau şi lor”, îşi aminteşte artistul.

„Îmi fac nebunia”

După ce a absolvit secţia de sculptură la Iaşi, a fost repartizat la Bistriţa, unde a şi rămas. Motivul pentru care sculptează este, în primul rând, pentru a se mulţumi pe sine însuşi. „Îmi fac nebunia”, spune el. Pe de altă parte, crede în forţa salvatoare a artei. „Arta este un crez, un mod de a te salva”, explică el. Mircea Mocanu are o mulţime de forme în atelierul său, iar multe dintre ele au ca model corpul uman. „Faptul că foarte mulţi artişti au avut ca sursă de inspiraţie corpul uman, este o dovadă că perfecţiunea o reprezintă omul”, explică artistul.
Mircea Mocanu a ridicat, la Bistriţa, bustul monumental „Avram Iancu” şi bustul lui Alexandru Ioan Cuza. Lucrări de ale sale se află în colecţii din ţară, dar şi în Blegia, Canada, Germania, SUA.

Artistul, un hoţ de timp

Sculptorul este convins că arta este un mod de a trişa în jocul de-a eternitatea. „Fiecare artist, ca să rămână în istoria artelor, trebuie să fure timp. Egiptenii au aşezat în faţa timpului o piramidă. Timpul tot acţionează, dar, totuşi, egiptenii au furat o mare parte din timp. Aceasta este ideea, fiecare artist încearcă să fure o cât mai mare parte de timp, să mai adauge ceva la veşnicia lor, să câştige cât mai mult în lupta cu eternitatea. Cel mai mare hoţ de timp, de la Egiptul Antic încoace, este Brâncuşi. Prin «Coloana Infinitului» el încearcă să fure timpul la infinit”, explică artistul. Lucrările sculptorului Mircea Mocanu sunt expuse în galeria de artă a Librărie Aletheia din Bistriţa, şi pot fi cumpărate. Artistul are demult în proiect un sat artistic, unde vrea să îşi defăşoare munca la bătrâneţe, când atelierul său va fi lăsat celor mai tineri.  

Care este cheia comunicării prin artă?
Limbajul plastic este unul dintre cele mai bogate forme de comunicare. Dacă mă duc în Algeria sau oriunde altundeva în lume, şi am un creion şi o hârtie sau un băţ cu care să desenez pe nisip, mă înţeleg cu oricine.

Ce înseamnă perfecţiunea în sculptură?
Orice faci în viaţă, în artă, te duce către o formă. Ajungi să sintetizezi totul într-o formă. Concluzia mea, ca sculptor, este că, dacă este să fac o formă care să îndeplinească cerinţele mele, fără să-i găseşti nicio defecţiune, aceea este cercul.
   
Ce-i place
Îi place desenul şi, din când în când, să evadeze la pescuit. Lucrează cu însufleţire la proiectele sale, deşi nu întotdeauna lucrurile merg aşa cum şi-ar dori. Apreciază  artă urbană proiectată pentru viitor, la care să ţină noua generaţie.

Ce nu-i place
Nu-i convine provincialismul, ce se manifestă prin convingerea unora că tot ce vine din Capitală este mai bun. Regretă că în loc să vindem ce producem la Bistriţa, cumpărăm de la alţii. Nu agreează monumentele care nu sfidează timpul.  
 Când era copil, sculpta în cretă şcolară