Bistriţa: „Păunescu dormea foarte puţin, două-trei ore iar atunci când avea inspiraţie dicta uneori zeci de strofe fără oprire“
0Poetul a fost extrem ataşat de Năsăud, oraş în care şi-a petrecut o mare parte a timpului după ce a intrat în dizgraţia lui Nicolae Ceauşescu. Gazdele sale au amintiri vii despre poet.
CITIŢI ŞI:
Adrian Păunescu a vrut să introducă sportul minţii în şcoli: o sfidare la adresa imoralităţi (FOTO)
Singura carte despre Adrian Păunescu a fost scrisă la Călăraşi UPDATE
Eugen Negoiţă, cel mai mare fan al maestrului Adrian Păunescu
Adrian Păunescu a fost extrem de ataşat de zona Năsăudului, localitate în care avea câteva familii de prieteni cărora le-a căsătorit copiii şi cu care-şi petrecea concediile. Se întâmpla la mijlocul anilor 80, imediat după ce poetul a intrat într-o relaţie îngheţată cu cuplul dictatorial. Familia directorului Liceului Silvic, profesorul Vaida şi a şefului Orchestrei Populare a Sindicatelor din Bistriţa, Dumitru Nistor erau gazdele sale în Năsăud, iar la Bistriţa poetul poposea la un prieten al acestora, Ioan Cilean, lider sindical într-un combinat din oraş. Relaţia extrem de caldă pe care poetul o avea cu aceste familii era binecunoscută în cercurile scriitorilor din Bistriţa: „Venea des şi la Cenaclul George Coşbuc din Bistriţa şi ştiu că înnopta la aceste familii, cu ei îşi petrecea concediile, fata cea mică a profesorului Vaida, Lelia, cânta în Cenaclu, aşa s-au împrietenit. Păunescu se simţea foarte bine la ei", îşi aminteşte Alexandru Câţcăuan, unul dintre organizatorii cenaclului literar bistriţean, „George Coşbuc".
Dormea puţin şi avea o memorie de elefant
Familia Cilean locuieşte pe o stradă centrală din Bistriţa şi l-a primit în locuinţa lor pe poet ani în şir. Pe masa din sufragerie stau mărturie nenumărate volume de poezii semnate Adrian Păunescu cu dedicaţii scrise de mâna acestuia şi fotografii cu acesta în ipostaze domestice. : „Ne-a fost foarte drag. Unii ne mai întrebau ce găsim la el. Era un om cu care puteai discuta orice, era cald, ştia să asculte, în pofida a ceea ce se spunea şi avea o o memorie fantastică", îşi aminteşte Constantina Cilean. Despre poet, care i-a stat la masă de zeci de ori îşi aminteşte că nu făcea mofturi la mâncare, dar mânca ponderat şi aprecia mâncarea tradiţională. În schimb nu avea timp pentru somn : „Dormea foarte puţin, două -trei ore pe noapte , lucra tot timpul, atunci când avea inspiraţie îi dicta soţiei sale, Carmen poeziile, uneori zeci de strofe fără oprire. Inspiraţia îi curgea ca apa", îşi aminteşte Ioan Cilean. Cei doi spun că viaţa familiei poetului era copleşitoare şi trăită în ritm intens, pentru că, spun apropiaţii Adrian Păunescu nu cunoştea odihna.
A salvat de demolare casa lui Andrei Mureşanu
Alexandru Miloş, un scriitor bistriţean, regretă moartea poetului Adrian Păunescu. „Împreună cu el am salvat casa memorială Andrei Mureşanu din Bistriţa. Lui Adrian Păunescu i-am trimis, în 1982, o telegramă pe care a publicat-o pe prima pagină a ziarului România liberă", spune Miloş. Au cântat pe stadionul echipei de fotbal Gloria folkişti din judeţ precum George Munteanu, George Ani, Gina Pop, Sorin Găzdac şi Lelia Vaida. „Vasile Şeicaru m-a prezentat Boss-ului, cum îi spuneau toţi de la cenaclu. Ca urmare a acelei întâlniri mi-am permis să-i trimit telegrama în 1982. Era singurul căruia mă puteam adresa şi care să salveze casa memorială", adaugă Miloş.
Pentru el, Păunescu este cel mai mare poet social contemporan. „Era un mare roman, un mare patriot. Milita pentru unirea României cu Basarabia şi Bucovina. Adrian Păunescu ţinea mult la demnitatea scriitorilor.El făcea parte dintr-o triadă alături de scriitorii Nichita Stănescu şi Marin Sorescu", mai zice scriitorul bistriţean . „Era un personaj de poveste . A periat dictatura, dar în acelaşi timp făcea un soi de dizidenţă. Cocheta cu puterea, dar în acelaşi timp le ţinea şi spatele celor care cântau în cenaclu şi a altor artişti, pentru a spune lucruri pe care nu şi le permiteau alţii. Nu ştiai de ce parte joacă. Însă, ca poet era ultimul din marii poeţi contemporani ", crede Alexandru Câţcăuan, directorul Casei de Cultură a Sindicatelor, din Bistriţa, unul dintre cei care l-a cunoscut pe Păunescu.