Bistriţa: Ovidiu Daniel Purcel - Talentul l-a luat pe nepregătite
0A ajuns tenor deşi nu era sigur că este cariera pe care vrea să o urmeze. Acum adoră ceea ce face şi a ajuns să urce pe scene importante din ţară.
Ovidiu Daniel Purcel a urmat studii muzicale pentru că părinţii săi şi-au dorit ca cineva să ducă mai departe pasiunea bunicului său pentru muzică. Însă el nu face ceea ce a făcut bunicul său, ci şi-a găsit propria-i cale pe ritmurile muzicii: a devenit tenor. „Părinţii mei m-au înscris la Şcoala de Muzică - secţia vioară - încă din clasa a I-a, pentru că eu eram mezinul familiei şi fraţii mei au refuzat să facă muzică. Ei şi-au dorit foarte mult ca unul dintre noi să urmeze studii muzicale pentru că bunicul din partea tatălui a fost un bun violonist”, povesteşte tânărul tenor.
Deşi a studiat de mic vioara, când a venit vorba de a se înscrie la facultate, Daniel a fost îndrumat spre secţia de canto. Vocea i-a fost descoperită de către profesoara de canto din liceu, care l-a şi îndrumat spre facultatea de artă scenică. „Eu de mic am învăţat să cânt la vioară. Abia prin clasa a zecea când am avut un curs opţional de canto am descoperit că pot să cânt şi, oricum, nu am fost niciodată încrezător în talentul meu. Profesoara m-a îndrumat atunci spre Conservator şi mi-a spus că prin muncă o să reuşesc să ajung departe” povesteşte Ovidiu Daniel.
Contaminat cu microbul cântatului
Deşi a fost admis la Conservator la Cluj-Napoca printre primii şi cei care l-au ascultat cântând îi spuneau să persevereze în ceea ce face, Daniel nu a crezut în primii ani de facultate că va duce studiile la capăt sau chiar că va ajunge să facă şi un masterat în canto. „La Cluj am nimerit în grupa profesorului Marius Budoiu, care ne povestea cu multă pasiune despre operă, ne-a împărtăşit toate cunoştinţele sale, ne dădea să ascultăm CD-uri cu tenori celebri şi încet-încet, am luat şi eu virusul cântatului şi acum sunt foarte încântat şi îmi place extraordinar de mult să cânt”, spune Daniel.
Lupta cu primul rol la Operă
A debutat pe scena Operei din Cluj-Napoca cu un rol considerat foarte greu , un rol pentru care s-a străduit şi a învăţat poate chiar mai mult decât era nevoie, iar emoţiile debutului au fost dublate de greutatea acestui rol. „ Am debutat pe scena Operei din Cluj în rolul Nemorino din « Elixirul Dragostei » de Donizetti, un rol care pentru mine a reprezentat o luptă, m-am luptat cu el la propriu pentru că este un rol greu. Să cânţi cu orchestră şi costume şi regie pentru prima dată e foarte greu. A fost totodată rolul care m-a dezinhibat”, spune acesta. După debut au urmat colaborări cu Opera Maghiară, cu Filarmonica Transilvania şi a fost invitat să cânte în multe locuri din ţară.
Daniel spune că, după ani buni de muncă, începe să culeagă şi roade. „Cu răbdare şi muncă şi cu sprijinul profesorului meu am ajuns unde am ajuns, anul acesta am participat la cateva concursuri şi am urcat pe podium, am fost invitat să cânt pe mai multe scene şi sper ca lucrurile în ceea ce mă priveşte să evolueze bine”, încheie tânărul tenor.
Profil:
NĂSCUT: 27 martie 1985, Bistriţa
EDUCAŢIE: Academia de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca
EXPERIENŢĂ: Tenor
FAMILIE : Are patru fraţi
Ce-i place: Tânărului tenor îi place foarte mult să citească, îi plac sporturile şi jocurile. „Îmi plac foarte multe lucruri, şi nu mă satur niciodată de plimbările în compania iubitei mele”, mai spune Daniel.
Ce nu-i place: „De obicei mă refugiez în ceea ce îmi place şi evit neplăcerile. Mă deranjează că nu întotdeauna suntem apreciaţi şi mi-ar plăcea ca munca pe care o fac să fie mai just apreciată”, povesteşte Ovidiu Daniel.
Întrebări şi răspunsuri
Există un rol pe care îţi doreşti foarte mult să îl interpretezi?
D.P. Nu neapărat. De obicei, un tenor înclină spre rolurile eroice, vrea să fie un fel de salvator al situaţiei, dar şi interpretarea unui rol mai romantic e o provocare pentru orice tenor.
Ai un model după care te ghidezi în ceea ce faci?
D.P. Modelul cel mai apropiat este profesorul meu, în rest aş putea să enumăr o listă întreagă de tenori care îmi plac şi care mă influenţează în ceea ce fac. Ascult foarte mulţi tenori, e foarte important să furi câte ceva de la cei care au făcut istorie.