Bistriţa: Constantin Hada controlează cât de trainice sunt construcţiile bistriţenilor

Conduce de cinci ani Inspecţia în Construcţii, instituţie în care lucrează din 1996. Inginerul a venit la Bistriţa din Lupeni, unde a ridicat zeci de construcţii civile şi industriale.

Pasionat de construcţii încă din copilărie şeful de la Inspecţia în Construcţii a visat să ajungă inginer nu pentru că era meserie la modă, ci pentru că simţea că e vocaţia lui: „îmi amintesc că în drum spre şcoală, în Lupeni,  treceam pe lângă un şantier şi eram fascinat de modul în care se ridicau construcţiile. Nu-mi doream decât să fiu constructor". Pasiunea o are în sânge şi acum, la aproape 30 de ani de la terminarea Facultăţii de Construcţii: „zilele trecute când au ridicat crucea pe Tihuţa m-am dus până acolo doar din curiozitate, voiam să văd cum depăşesc dificultăţile tehnice la înălţimea aceea", mărturiseşte inginerul. A ridicat el însuşi zeci de clădiri, iar atunci când se raportează la ele se simte aproape ca un părinte: „la Lupeni am construit blocuri cu 10 etaje, dar şi construcţii industrial complexe. De câte ori merg pe acolo simt aşa o satisfacţie, greu de explicat în cuvinte. Le arăt copiilor mei clădirile şi le spun: vezi blocul acela l-am făcut eu".

În 91 s-a ascuns de mineri

Imediat după terminarea facultăţii a ajuns constructor acasă, în oraşul minier Lupeni. Şi-ar fi dorit să lucreze în Bistriţa, oraşul natal al soţiei, dar sistemul de repartiţie de atunci, în care buletinul bătea media nu l-a avantajat. A lucrat la Intreprinderea de Construcţii a Intreprinderii Miniere Valea Jiului, iar mineriada l-a prins în fieful ortacilor. Povesteşte că atunci când minerii şi-au pregătit plecarea la Bucureşti s-a ascuns împreună cu colegii săi: „Le-am dat dispoziţie să părăsească şantierul, am dus utilajele şi camioanele de acolo şi ne-am ascuns. Ne-ar fi obligat să mergem cu ei cu tot cu camioane şi nu puteam risca vreun conflict", îşi aminteşte inginerul Hada.

Construcţii vechi şi noi

 Are şi acum nostalgia modului în care se ridicau construcţiile înainte de 1989: „Se lucra bine, mai ales din 1978 încolo,se foloseau materialele  rezistente, dovadă stau studiile comparative pe rezistenţa clădirilor la cutremure, făcute acum, cu tehnici de ultimă oră, pe clădiri ridicate în diferite perioade" . Rezultatele modului trainic de construcţie de atunci şi accentul pus imediat după cutremurul din 1977 pe material solide şi verificare atentă se transmit şi în prezent: „Inspecţia in Construcţii s-a înfiinţat în 1977, imediat după cutremur, iar din 1984 au fost înfiinţate structurile judeţene. Atenţiei care i s-a acordat acestui domeniu a făcut ca în România să nu existe nici azi clădiri care se prăbuşesc din senin, ca în Turcia sau alte ţări în care s-a construit la întâmplare. „Şi acum se fac clădiri bune. Dacă proiectanţii, investitorii şi apoi constructorii sunt serioşi, clădirile sunt solide", a constat cel care verifică trănicia lor pe toată raza judeţului ", este convins inginerul.

Ce-i place: apreciază în primul rând seriozitatea, şi punctualitatea celor cu care intră în contact. Dincolo de viaţa profesională este mare amator de fotbal, şi se declarăşi fan stelist cu state vechi: „sunt suporter, dar al Stelei minus Becali. Pe el când îl văd, închid programul".

Ce nu-i place: minciuna, oamenii care nu se ţin de cuvânt, cei care fac promisiuni neonorate

Întrebare şi răspuns:

De ce credeţi că Bistriţa nu are multe clădiri înalte?

C.H. Probabil pentru că a avut loc să se extindă pe orizontală, mai ales în ceee ce priveşte blocurile de locuinţe, ceea ce nu a fost cazul cu alte oraşe de aceleaşi dimensiuni. De pildă Lupeni, care este un oraş mult mai mic are multe blocuri cu zece niveluri. Apoi existenţa Canalului Morii care traversa oraşul a făcut ca solul din anumite zone să nu se preteze pentru asemenea clădiri.

Profil

Născut: 11 mai 1956 , Lupeni

Familie: căsătorit, doi copii

Studii: Facultatea de Construcţii Cluj-Napoca, 1981